Tag Archives: trenul vietii

Din filele mele imbibate in al mortii sarcastic parfum…

18 nov.
     „cand-nu-poti-discerne-raul-inchistat-gata-sa-plesneasca-moartea-vine-zambind
*
Cand nu poti discerne raul inchistat, gata sa plesneasca, Moartea vine zambind!

 

Sant atatea Suflete ciuntite! pe lume, „iubite“…
Dar ce-ar putea sa-ti zica tie povestea ce ti-o spun?
Pe catafalc imi stau marturie ranile naclaite
Cum jigodii in Omenie?… se-ntrec, pana latul iti pun!
 
 
 
Stapan al jocului macabru scaldat in ironie
Bufonul… care traieste dupa bolnavele lui legi
Si Viata merge mai departe! cand semanasi agonie
Cand te demasc… Doar nu astept sa ma-ntelegi!?
 
 
 
Din filele mele de Timpul… neuitarii doar prafuite
Imbibate in al mortii sarcastic parfum
Imi datoram sa-ti las faptele pe curat oranduite
Pana cand Trenul vietii se va opri odata din drum!
 
 
 
Cui vei intinde mana… cum sa-i citesti obrazul
Si despre creatura care m-a cautat ce sa iti spun
Cand, de lehamite, pana si Ursitoarea… iti cerne ucazul
Cu M1Orița ce-ti rade lacul penelor de paun?
 
 
 
 Ca Nu-i om acela! ce in pacat poate creste…
Curatenia pandindu-mi, ajungandu-si ca dobitoc
Care asa cum din nimic apare, o si tuleste…
Umilitor Pana la oase! in al minciunii desavarsit joc!
 
 
 
Cand in suflet de fata… Dumnezeu m-a sfintit
Capul sa-mi ridic si sa nu cad, Pangaritor de Dalb
Cand Timpul vietii noastre vrea cade-n asfintit
Cercul cununii frang Pentr-un scalp, azi, alb.
 
 
 
Oglinda ti-am adus cand drumul imi deschise…
Cuvant tesand din Praful scuipat pe viata si noroc
Pe lume nu-i… Blestem si Dumnezeu isi zise…
Cand visele s-au naruit… , nu le cladesti la loc!
 
 
 
Cu mana pacatoaselor ce mi-au adus Strainul
Doar patru zile imi lasasi pan’ m-ai pus la mezat
Tu nici n-ai vrut sa ma cunosti! sfidand destinul
Si curvei zilelor focoase m-ai dus la tipizat!
 
 
 
Femeie sa te nasti nu-nseamna ca-ti porti streangul
Cand Omul smecher ticalosia-si brodeaza la rever?
Mai bine pregatita fii ca-n cruce-ti va fi leacul
Cand mana iti va cere un asa cavaler!
  
 
 
Pangarita nici nu ma mai cata si cica are inima buna
 Cand dupa 4 zile-l caut si nici De ce? nu vru sa-mi spuna!
Lung imi mai fu drumul, Doamne, si cat de departe-i zarea
 Dar ma cautasi in Vis… Sa-mi spui ca-mi stii disperarea!
 
 
 
Dupa atatia ani… de pribegie cuvintele-mi adun
Cand Cheia! mi-e zalogul sa trec peste rascruce.
Te cata azi femeia implinita, dar ce nume sa-ti pun…
C-am dat cartile pe fata! Ma recunosti sub cruce?
 
     
 
C-o sa ai si copii… Nu ti-au spus… La ma-ta acasa?
Pe-altarul cuviosiei voastre n-au zis ce-i un suflet pierdut?
Ca Viata nu este doar… o secunda cand asta m-apasa?…
Ca Unde minciuna graita a inceput, Sarpe!, sta Zis si facut!?
 
 
 
Azi… Bate bine toba… Pentru fiica-ta!
Sau ce-ncolti sub mantia onoarei tale „preacrestine
Cand Randuri din strainatate ma ridica impotriva ta
Si Dumnezeu iti striga:… Ce ai facut cu mine?!?
 
 
 
Pacat ca te-am cunoscut!… Ce mai neom, „iubite“…
Si daca Zadarnicie semanasi, te-o implini acum
Cu filele mele de Timpul… neuitarii doar prafuite
Imbibate in al mortii sarcastic parfum!
 
 
 
 

Doamne
,
Uită-te la mine și nu uita că NU EȘTI GATA
Când scrisul mi l-ai curs prin vine
Dac-am murit fiindcă-s TOT FATA

Că au trecut doar 10 zile de când Mi le-ai pus în bloguri
Și transcriu
a 50-a poezie
și mai sânt și alte articole ce le-oi pune-n alte stoguri!

Doamne
,
Dă-i la VITĂ droguri și din BANII mei s-aprinzi
Până la CER
FOCUL ACELA
Sau
Să mi-i atârni de grinzi
Cum măsuram eu doar pironu cum eram și mai murinda
de care n-ai vrut să atârn
Fiindcă știi că-ți iau merinda
iar banii mei și-i cară-n târn
scârbosu ăsta tembel
De n-ai putut uita nici TU de el!

Doamne
,
Știu că nu mă vinzi!

MÂINILE
ca la Malul Mării-n VIS, să-nțeleg că TU mă prinzi
Înc-o dată să-mi întinzi
SAU
Ca-n NOAPTEA când, din pat m-ai luat, să-i cat de frate
vitregului ăstuia-ascuns, dat după 7 ani pe spate
Dacă n-a avut cămin!… Dacă n-a avut părinți!
Ca să-i dea o educație!… Să nu vărs eu lacrimi fierbinți!

Ca în NOAPTEA când mi-ai zis că E MORT! Că DE-AIA scriu!
L-au tras și pe el pe pulă și mă cheamă din SICRIU
Că DOAR EU GÂNDEAM să-i viu
Prin ABSURD și prin PUSTIU!

DOAMNE, CRED!

Știu că NU MINȚI
Dacă-n RÂND așa „m-alinți“!
Dă-le la curvari… În dinți!
Fă-li-i praf cu-atâți arginți!

Scoate-mi-i de tot din minți
,
Pentru OAMENII CUMINȚI
Ce mi-i gândiși să-mi fie Sfinți!

 
 
 
De-ar bate clopotul, zadarniciei sa-i puie alta fata!
Cazand cortina, sece veninul marsavului tau joc…
Tu, Juda cersetor venit sa imi impui ca o Paiata
Ce te-ai pretins, sa-mi terfelesti si bruma de noroc!
 
 
 
Sa nu mai curg cu hidra!… Macar o dimineata…
Astept!… Procesul pangaritorului sa aib-odat’ recurs!
Sa-mi apartina mie macar umbra de viata…
Cand randurile toate Prin vene mi s-au scurs!
 
 
 
Pan’ Drumul vietii in scrum mi s-o-nfunda
Ca sa nu ma mai framant!… Si numele sa-ti vie!
S-arunc povara cand voi sta la groapa ta
Ca Isus, cu baratele deschise, iarasi ma mangaie!
 
 
 
Ce perfect joc Daca stau la poarta si nu zic nimica“!…
Sa nu-i fi scris Isus Diploma ta de barbat unei mioare?
 Si Florile vietii tale, handralau care-ti cinstisi clica
Nu-s si la hazna complicii cand te judeca In lumea mare!?
 
  
 
Ce mai imbogatire sufleteasca!
Sa zici tata cu constiinta ca sub SCARBA ASTA viermii roiesc!
… Sa stii c-ai deschis ochii si-n murdarie te scalda pe data…
Mai bine orfana mi-as fi dorit sa fiu!
Sa nu trebuiasca sufletul sa mi-l schilodesc…
Sa ajung tot aici… Sa ma spovedesc, vreodata!
 
 
 

https://oamenicasobolani.files.wordpress.com/2018/01/marlanu-ca-sobolanu-bine-c-ai-dat-doamne-banu-c-altfel-cum-sa-si-urce-anu-poate-cu-inca-un-dric-pentru-ce-nu-pot-sa-zic-ce-mi-facu-acest-nimic.jpg
*

 
 
 
Si ce va dainui pe crucea ta, barbat cu carti masluite…
Nu tot Minciuna va trambita sa-ti onoreze-obrazul?
… Ca doara n-o sa spuneti despre Suflete ciuntite!
Cum ma-ngropasi cu „Te iubesc, Maria!“ cu necazul?!?
 
 
 
Dar azi… Nu este Viata mai mult decat a fost, „iubite“?
… Cand te-mplini impertinenta faptei fara de demnitate!?!
La cruce, hai, mai trageti o ultima teapa puritatii terfelite!
Marsaviei cante-i si Clopot chemat la ceas de pietate!
*

Din filele mele de Timpul… neuitarii doar prafuite, Imbibate in al mortii sarcastic parfum

*

Wie soll ein Mensch das ertragen – Philipp Poisel

*

*

Wie soll ein Mensch so viel Kitsch ertragen

Wenn ich zwischen Himmel und Erde, im Tode erhoffe meine Ruhe und Glück?

Was für ein Sinnentrug mir bleibt nur am Tage

Wenn ich aufwache und schaue in die Wahrheit zurück!

*

Cand un borfas am de-ntrebat…

Cui sa-i spun sa-mi stea in fata?

Doar cu De ce? l-am deranjat!

…  Sperand c-asa as fi uitat…

Si imi lasa numai greata!

*

Si-n ochii cui sa fi catat cand mi se dovedi ca-i carpa…

Ce dintr-o tampa a iesit sa intre-n urmatoarea tampa?

Si asta isi zice barbat?

Pai, nu?… De ce nu oi fi vomitat?

… Macar asa sa ma fi usurat!

*

De nu mi-ar fi rostit… Doamne… numele vreodat’!

inima neagra-n rascruce care m-ascunde sub cruce stiind ca dragostea curata o stiu doar eu ca mai sant fata ca sa ma lase cu o pata... inima, fii blestemata!...

*

lansare-candidati-fetesti-condamnatii-fara-vina-cer-sa-se-faca-lumina-inele-de-casatorie-pentru-un-pangaritor-la-visterie

12 aug.

lansare-candidati-fetesti-Condamnatii fara vina CER sa se faca lumina - -Inele de casatorie pentru un Pangaritor la visterie

 
 
 
Si cum te placi azi, bai, bibi, cand asa te-arata scena
Ca pe buboiul pleznit, ce-si dezvaluie cangrena?
Si de ce adunasi anii?… Nu esti acelas marlan?
Te cioplira astazi banii si nu mai esti sobolan?
 
 
 
Sau uitasi ca tu esti lasul murdarind tot ce apuca
Ce ma putu terfeli, dar scapasi de o uluca?
Nu gandisi ca dupa mine, toate ti le-ai terfelit
Si era timpul sa vin, repetent bun de belit!?
 
 
 
Hai, inginer necioplit, ca pe fundamentul tau
Dainuie doar monumentul insolentei de dulau
Cand ma-nsfacasi sa ma rupi pana gatul mi l-ai frant
Ca ofranda sa ma scuipi curvei ce te-urca sa-ti cant!
 
 
 
Azi, iti pun, bai, alexandru, laurii ce i-ai ravnit
Cand cu moartea ma-ncantasi, tot ca un sulimenit
Cum si scena decorezi, paiata… Ca barbat brav
Ca sa nu mai moara ma-ta si sa-i fii tot un hulpav!
 
 
 
Hai, mai cheama iar cenzura, c-au reclama liberalii
C-un futalau cu facultate ce nu-si recunoaste anii!
C-auzii cum, chiar Vlahuta, cu citatul ce l-am dat
Este sters!… Ca Romania sa stea astazi in cacat!
 
 
 
Ca sa-si poata curvele bastarzii lor sa-si propage
Prin elitele slutite de moravuri, cu minti carge
Iar cel ce-si creste copilul ca model, cinstindu-si fata
Nimicit sa poata fi de-un futalau suflandu-i viata!
 
 
 
Hai, bai flegma, ca-ti zisei c-am sa stau de capul tau
Pan’ te-o lua si pe tin dracu’ si te duci la frate-tau
Ca habar n-ai ce-mi facusi, handralau cu a ta tuta
De ma mana Dumnezeu sa nu mai stau ca o muta!

*

Trenul vietii

http://wp.me/p3ncfC-lY

 

Trenul vietii

18 apr.
Trenul vietii
 
 
 
Nu asteptam un tren anume… Chiar de eram pe un peron
Nu asteptam inca la unul… Caci n-asteptam la un bufon!
Eram, ca si la 15 ani, pe drumul ce mi l-am croit.
Stiam rabdarea pretui… Ca pasii bine sa-i gandesc, cand i-am pornit.
 
 
Cu 15 ani ma dezlegasem de acasa… Mergeam cu pas marunt.
Iar la liceu se tot zvonea, ca fetele nu toate la fel sant.
Si ce e barfa am aflat, iar realitatea aceea deloc nu mi-a placut…
Cum am stiut, ca in nici o tabara de-acolo… Nimic nu am pierdut!
 
 
Expansiunea curvelor si barfa erau si mai in toi la facultate…
Catva timp chiar mi-a parut rau… ca am intrat in asa societate.
Insa repede, prietene si prieteni deosebiti am cunoscut
Iar in anul doi… Pana si o curva mi-a fost prietena, daca a vrut.
 
 
Dar stiti cum e vorba… De faci greseala sa dai unei curve o sansa
Tot curva ramane si de se crede doamna… Si ca ar avea o clasa!
Asta mi-a fost prima invatatura in viata, despre ce face omul prost
… Ca sa il intelegi, bine este sa poti mai departe trece… Altceva n-are rost!
 
 
Apoi, vine bufonul… spunand ca tocmai cu mine in viata doreste pasi
Ma convinge sa parasesc peronul si ca pe mana lui bine imi va fi.
Zice ca acela este trenul nostru… Apoi ma va azvarli din mers!
Nici in cadere nu o sa-mi spuna… De ce, mi-a facut de unul singur proces?!

 *

*

Cum sa uit ziua la repartitie, cand tot uratul era in urma mea
Si parca soarta, cu amandoua mainile, atunci ma rasplatea!
In acea zi, 9 era numarul meu… Ca sa aleg aproape tot ce doream
Dar ca si visul meu de ani, mi se va indeplini… Nici nu o banuiam!
 
  
Puteam merge si acasa!… Locul era ca pentru mine… Atunci eliberat!
Caci in liceu, 5 ani de zile, chiar profesori de acolo mi-au predat.
Desigur c-am stiut ca altfel voi alege… Demult nu mai puteam alege-asa
Cand firul care m-a unit, mi l-a strivit un cioflingar… Doar in prostia sa!
 
 
Si nu uit ziua, cand spre trenul vietii ciunte apoi drumul am luat   
Mai erau ore pana sa vina si prin oras, de despartire, am colindat.
Iar din tramvai, chiar fericita, lumea minunata o gaseam
Cat imi era de drept… O, Doamne… Ca inca nemaritata eram!
 
 
Nici pe baiatul din tramvai, care ma tot privea, nu l-am uitat
Si care in sfarsit, la o plimbare sau un film, m-a invitat.
Si cum in sinea mea, mi-am zis… Dupa ce-am refuzat
„De-ai stii baiete… In orasul tau, ultima oara, astazi am calcat!”
 
 
Iar ma revad pe-acel peron… Cand trenul de seara va veni
Am sa ma urc cu capul sus in el si numai voi zambi!
Gandesc cum toate… Pana la jocul pe care bufonul mi l-a jucat
… Chiar dupa dorinta mea ascunsa mi s-au realizat.
 
 
Vad geamantanul, ce in compartiment, deasupra capului ridic
Iar viitorului care ma asteapta, chiar bun venit ii zic.
Cred chiar ca jocul lui meschin in urma l-am lasat
Eram doar fericita!… Crezand ca-s libera!… Si ca nu m-a luat!
 
 
De-atunci calatoresc in acel tren… Neancetat!
Nu face stopuri, iar cosmarul, vazand cu ochii, e de nesuportat!
Mereu trecut!…   Mereu prezent!… Mereu amestecate!
Caci revederile cum mi-au mai amintit… De ce am invatat atata carte!
 
 
Nu pentru ca sa fiu mereu doar hartuita si fara libertate!
Nu pentru ca sa ma ascund… De mine si de toate!…
Nu ca pentru doar un idiot sa-mi spun mereu, pana la moarte…
Prea mult trecut!… Zadarnicie!… Prea mult… Eternitate!
 
 
Azi, trenul a facut un stop si cum demult am banuit
In larma Revederii, de acel vis urat, iar mi-a reamintit.
As vrea sa urc din nou in el, caci doar am reusit odat’
Si-aproape-as zice ca secunda, cand iar in om m-am inselat
Intr-adevar, cu ani in urma, sa trec un prag mi-a ajutat.
 
 
Sant sigura ca in subconstient asta chiar am stiut
Caci ma intreb… Cum altfel sa uit totul atunci as fi putut?
Azi n-am examene de dat sa imi fac griji ca poate m-oi blama
Pot face tot ce vreau… Pot scrie!… Doar pasul il mai am a invata!
 
 
Iar despre-acel stupid, cu fata ce o poarta azi, in poza ce-am aflat
Demult as vrea sa nu mai spun nimic… Chiar dac-a meritat!
Sa-l las in ignoranta lui, cum s-a placut…  Om de nimic!… Needucat!
Nu e decat calamitatea ce viata imi batjocori… Ce azi, in fine, am personificat!
*