Strainul

*

Cum a fost oare cu Strainul?
… Colegul vostru ce atunci de mine s-a interesat?
Pe care-apoi voi amandoua… fara sa imi fi trebuit… mi l-ati prezentat?
… L-ati cunoscut asa de bine… cum doara ati crezut?
Sau numai anii petrecuti cu el pe banca scolii… sa credeti asta v-a facut?
Nu avea griji… si v-a zambit… asa… din cand in cand?
… Doar intre doua cursuri… cand poti schimba de-abia un banal gand?

 

Stiu!… Si eu am pretuit atat… Acel fir nevazut ce ne-a legat pentru eternitate
Caruia atat de mandri doar ii spunem… Colegialitate!
Acel sentiment ce-ti da o absoluta siguranta… De apartenenta…
Dar am cunoscut si ce increderea oarba in aceasta poate costa…
… Intr-o secunda doar… de imprudenta!
… Caci totusi!… Cum sa ne mai inselam in oameni santem predestinati…
Si daca avem ghinion, nu putem cu adevarat deslusi fata… Nici la parinti sau frati!

 

… Veti fi crezut si voi ca mine ca daca omul astazi merge drept…
Atunci maimuta… din ce vine… n-o mai gasim?… Caci evolutia-i un lucru cert?
… Veti fi crezut si voi la fel… ca toti ce-asa departe-au izbutit…
Numai sa-nvete carte… aici… La facultate au venit?… Maturi, loiali… cu gand cinstit?
… Si tot asa veti fi crezut… daca la voi acasa de cei 7 ani v-au invatat…
Ca toti, in secolul in care ne-am nascut, traiesc cu-adevarat?

 

… Sau ati crezut… ca daca ochii Strainului… chiar in cristalul apei stralucesc
Puteti citi si in mocirle… ce adanc in suflet poate tainuiesc?
… I-ati cunoscut chiar si povestea?… Si cin’ i-a fost prietena?
De ce-ati venit cu-atatea laude?… Nu ati gandit ca poate m-ati orbi cu laudarea sa?

… Nu ati gandit ca n-am cerut un ajutor… Doar n-ati crezut ca imi doresc?
Si cat de bine-ar mai fi fost cu ochii mei sa cantaresc?!

… Nu aveam graba… Caci sa aleg… atata timp aveam de partea mea…
Caci nu plecasem sa culeg… De dragul de-a culege-asa.

… Ca sant aceeasi fata… ce viata ca un dar… la fel ca voi doar a primit…
Si inca nimeni pan-atunci nu m-a batjocorit… Veti fi gandit?
… Ca sant inca copilul, cu sufletul curat ce inca nu s-a murdarit?
Caci doar murdar apoi sa fie nu-i este de gandit!… Veti fi gandit?

 

… Sau nici nu v-a interesat de ce Strainul din senin m-o cauta?
El facuse doar o cerere la voi… Iar eu eram oferta pentru ea?
… Sau poate ati crezut ca-n jocul unde m-ati bagat sant numai carti de impartit?
… Ma-ntreb… Ce ati gandit?

 

Dar oare ati gandit vreodata, ca poate m-oi indragosti…
Si-n jocul asta, doar ca Fata… nu chiar frumoase pot pati?
… Veti fi gandit si mai departe… Sau de ce nu… pan’ la sfarsit?
Si cel putin macar o data… ca jocul cartilor… E poate masluit?
… V-ati intrebat pe urma… cat ochii mei au plans?
Sau poate… cine stie ?… Si voi ca altii… Doar ati ras?

 

… Iar despre viata mea… Toti anii ce-au trecut… Acum ce sa va spun?…
Cand mi-au matrasit-o pe nimic… Strainii!… Sa imi gasesc destinul bun?
Nu caut astazi vinovatii,
… Intr-un trecut nefericit!… Cand cunoscui totusi primatii.
Dar bine-ar fi sa intelegeti… in asa oale… sa nu va bagati!
… Caci daca ati gresit cu ochiul vostru, Nu vreti sa-mi spuneti ca va credeti vinovati!?

 

Fiecare are doar o sansa, destinul singur sa-si cladeasca… Deci, nu i-o matrasiti!
… Caci daca ati gresit cu ochiul vostru… Ce-i faceti nici nu stiti!… Nu stiti!
… Si cat de bine i-ar mai fi oricui!
Obiectiv sa chibzuiasca… Doar dupa imaginatia si cu instinctul lui…
… Caci nu-i trebuie nimanui cunoaste… ce-au cantarit strainii… Doar pe geana!
Cand fiecare poarta-n el… oglinda sufletului sau… Ca sa discearna!

 

Si nici prieten dac-ai fi cu-adevarat… Nu crede ca mai bine l-ai citi pe altul…
Strainul este tot Strain!… Mai bine-ar fi de-ai ajuta… cu critica si sfatul!
… Caci pentru inima-si gaseste… De ce credeti ca ar avea nevoie de-altul?
Cel mai bine fiecare! Singur!… Cum se zice doar… Oala sau capacul!

 

De ce sa caut azi raspunsuri, ce niciodat’ nu le-oi primi?
… Stiu si de vina mea… Ca am crezut in altii… ca poate luminati or fi…
Dar nu-i de-ajuns… cu vina-n suflet sa traiesc… Ca viata sa imi pot trai…
Sa-mi zic si sa accept ca doar asa e viata!… Cand stiu ca niciodata nu voi izbuti!

 

… Deci, lasa fiecarui’ sansa singur de-a gresi!
Caci daca chiar va fi Greseala… Doar Greseala lui va fi!
… Si cu asta… In mod sigur… va putea apoi trai!
… Dar cand neintrebati, in viata ta… Se amesteca unii… Ca mai bine-or sti,
Nu uita! Niste Straini raman… Si cu ce-ti fac, E tare greu sa poti trai!

*

*