Strainul

17 Apr

evolution

*

Cum a fost oare cu Strainul?
… Colegul vostru ce atunci de mine s-a interesat?
Pe care-apoi voi amandoua… fara sa imi fi trebuit… mi l-ati prezentat?
… L-ati cunoscut asa de bine… cum doara ati crezut?
Sau numai anii petrecuti cu el pe banca scolii… sa credeti asta v-a facut?
Nu avea griji… si v-a zambit… asa… din cand in cand?
… Doar intre doua cursuri… cand poti schimba de-abia un banal gand?

 

Stiu!… Si eu am pretuit atat… Acel fir nevazut ce ne-a legat pentru eternitate
Caruia atat de mandri doar ii spunem… Colegialitate!
Acel sentiment ce-ti da o absoluta siguranta… De apartenenta…
Dar am cunoscut si ce increderea oarba in aceasta poate costa…
… Intr-o secunda doar… de imprudenta!
… Caci totusi!… Cum sa ne mai inselam in oameni santem predestinati…
Si daca avem ghinion, nu putem cu adevarat deslusi fata… Nici la parinti sau frati!

 

Veti fi crezut si voi ca mine ca daca omul astazi merge drept…
Atunci maimuta… din ce vine… n-o mai gasim?… Caci evolutia-i un lucru cert?
… Veti fi crezut si voi la fel… ca toti ce-asa departe-au izbutit…
Numai sa-nvete carte… aici… La facultate au venit?… Maturi, loiali… cu gand cinstit?
… Si tot asa veti fi crezut… daca la voi acasa de cei 7 ani v-au invatat…
Ca toti, in secolul in care ne-am nascut, traiesc cu-adevarat?

 

Sau ati crezut… ca daca ochii Strainului… chiar in cristalul apei stralucesc
Puteti citi si in mocirle… ce adanc in suflet poate tainuiesc?
… I-ati cunoscut chiar si povestea?… Si cin’ i-a fost prietena?
De ce-ati venit cu-atatea laude?… Nu ati gandit ca poate m-ati orbi cu laudarea sa?


… Nu ati gandit ca n-am cerut un ajutor… Doar n-ati crezut ca imi doresc?
Si cat de bine-ar mai fi fost cu ochii mei sa cantaresc?!

Nu aveam graba… Caci sa aleg… atata timp aveam de partea mea…
Caci nu plecasem sa culeg… De dragul de-a culege-asa.


… Ca sant aceeasi fata… ce viata ca un dar… la fel ca voi doar a primit…
Si inca nimeni pan-atunci nu m-a batjocorit… Veti fi gandit?
… Ca sant inca copilul, cu sufletul curat ce inca nu s-a murdarit?
Caci doar murdar apoi sa fie nu-i este de gandit!… Veti fi gandit?

 

Sau nici nu v-a interesat de ce Strainul din senin m-o cauta?
El facuse doar o cerere la voi… Iar eu eram oferta pentru ea?
… Sau poate ati crezut ca-n jocul unde m-ati bagat sant numai carti de impartit?
… Ma-ntreb… Ce ati gandit?

 

Dar oare ati gandit vreodata, ca poate m-oi indragosti…
Si-n jocul asta, doar ca Fata… nu chiar frumoase pot pati?
… Veti fi gandit si mai departe… Sau de ce nu… pan’ la sfarsit?
Si cel putin macar o data… ca jocul cartilor… E poate masluit?
… V-ati intrebat pe urma… cat ochii mei au plans?
Sau poate… cine stie ?… Si voi ca altii… Doar ati ras?

 

Iar despre viata mea… Toti anii ce-au trecut… Acum ce sa va spun?…
Cand mi-au matrasit-o pe nimic… Strainii!… Sa imi gasesc destinul bun?
Nu caut astazi vinovatii,
… Intr-un trecut nefericit!… Cand cunoscui totusi primatii.
Dar bine-ar fi sa intelegeti… in asa oale… sa nu va bagati!
… Caci daca ati gresit cu ochiul vostru, Nu vreti sa-mi spuneti ca va credeti vinovati!?

 

Fiecare are doar o sansa, destinul singur sa-si cladeasca… Deci, nu i-o matrasiti!
… Caci daca ati gresit cu ochiul vostru… Ce-i faceti nici nu stiti!… Nu stiti!
… Si cat de bine i-ar mai fi oricui!
Obiectiv sa chibzuiasca… Doar dupa imaginatia si cu instinctul lui…
… Caci nu-i trebuie nimanui cunoaste… ce-au cantarit strainii… Doar pe geana!
Cand fiecare poarta-n el… oglinda sufletului sau… Ca sa discearna!

 

Si nici prieten dac-ai fi cu-adevarat… Nu crede ca mai bine l-ai citi pe altul…
Strainul este tot Strain!… Mai bine-ar fi de-ai ajuta… cu critica si sfatul!
… Caci pentru inima-si gaseste… De ce credeti ca ar avea nevoie de-altul?
Cel mai bine fiecare! Singur!… Cum se zice doar… Oala sau capacul!

 

De ce sa caut azi raspunsuri, ce niciodat’ nu le-oi primi?
… Stiu si de vina mea… Ca am crezut in altii… ca poate luminati or fi…
Dar nu-i de-ajuns… cu vina-n suflet sa traiesc… Ca viata sa imi pot trai…
Sa-mi zic si sa accept ca doar asa e viata!… Cand stiu ca niciodata nu voi izbuti!

 

Deci, lasa fiecarui’ sansa singur de-a gresi!
Caci daca chiar va fi Greseala… Doar Greseala lui va fi!
… Si cu asta… In mod sigur… va putea apoi trai!
… Dar cand neintrebati, in viata ta… Se amesteca unii… Ca mai bine-or sti,
Nu uita! Niste Straini raman… Si cu ce-ti fac, E tare greu sa poti trai!

*

*

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: