*
Se chema doar Omenie…
Și doar ea… Ar fi fost de-ajuns!
Însă, pân’ la poarta casei voastre
Din păcate… N-a ajuns!
*
… Amintiri de mult uitate
Ce deodat’ mă răscolesc
Când copiii-mi sânt la vârsta-mi
Când s-a-ntâmplat ce povestesc!
*
Și deodată-mi vine-n cuget
Că și tu… La rândul tău
Ai copii… La fel ca mine
… Și sufletu-mi este greu
*
Când mă-ntreb… Cu ce privire?
Și ce gânduri?… Zi de zi
Tu în ochii lor privești
Și despre tine-i povesti!
*
Și doar câte episoade
… Câte-n lună le-oi grăi…
Adevărul despre tine
Niciodată!… Nu-l vor ști!
*
Căci, așa cum tu pe mine
Ce nu ești… Tot m-ai convins…
Tot așa și lor le-i spune!
N-or să-ți vadă în Abis!
*
Și nu te-am știut!… Și nu te-am chemat!
Singur ai venit și m-ai căutat
Vânzător de vise fără de noroc!
… Ce-ai avut în sufletu-ți spurcat?
*
Cum a fost în ziua-n care
Doar ai zis să fiu a ta?
… Când cu tine mână-n mână
Viața o voi cerceta!?
*
Dar tu ai uitat de toate!
… Nici cu ochii n-ai clipit!
După ce ți-ai atins țelul
Nici o vorbă n-ai vorbit!
*
Căci și până a mea mamă
M-a-njosit pînă-n Nezis!
… M-a trimis să-ți bat la poartă!
Să-mi repeți… Tot ce-ai promis!
*
Și cu câtă-nflăcărare
Numai tu te-ai repetat!
… Pân’ a reînceput școala
Chiar de toate ai uitat!
*
Și ți-ai zis că nu-i nevoie
Nici măcar în ochi să-mi spui!
Nici să-mi dai o explicație…
Sau că sânt a nimănui!
*
Ai uitat să ai caracter!
… Căci nu ți-a fost Ideal!
Ai uitat!… Căci, din păcate
Doar banului îi ești leal!
*
Și nu te-am știut!… Și nu te-am chemat!
Singur ai venit și m-ai căutat
Vânzător de vise fără de noroc!
… Ce-ai avut în sufletu-ți spurcat?
*
Eu, din a mea copilărie
Am învățat ce-i Omenie!
Tu nu ai știut!… Tu nu ai aflat!
Căci maică-ta cu moartea făcu blat!
*
… Cei ,,7 ani de-acasă” nu ți-a dat!
*
… Si când mă uit azi înapoi
Asta era doar marea diferență dintre noi!
… Dar, Omenie și cu Țigănie…
N-au niciodată… Împreună… Cum să fie!
…
Nici Puritate lângă Scârnăvie!
*
https://oamenicasobolani.files.wordpress.com
*
*
OAMENI CA ŞOBOLANI 
Comentarii recente