Timpul vietii noastre

 

Timpul nu cunoaste juraminte!

Timpul vietii noastre-i doar… Acum!

De ai crezut in falsele cuvinte

Doar regrete-ti sant tovarasii de drum!

 

 

 

Ieri viata iti apasa… Ca stana pusa-n rama

Cand firul vietii ti s-a invalmasit

Maine nu iti spune decat daca esti mama

Caci tu ramai sa depeni gand nelinistit.

 

 

Dar timpul nu cunoaste nici morminte

Si cand dezamagirea iti asterne otravitoarele ei flori

Patrunzi prin seva inselatoarelor cuvinte

Pana la misticul… „a fi doar muritori“!

 

 

Si-un huiet clocoteste, neindurator in tine

Ce-ti cere ca-n secunda aceea sa plutesti pe-un nor

Dar de nu ai puterea ca sa uiti de tine

Cu cate lacrimi vei plati gandul neiertator?

 

 

Si anii se aduna zeci si zeci… Cand ziua vine

Ca deodata, sa realizezi ca alte zeci n-or fi!

Poate-or mai fi cinci ani, sau chiar si maine

Timpul vietii tale, ca praful, s-o topi!

*