Tag Archives: sarpe

Din filele mele imbibate in al mortii sarcastic parfum…

18 nov.
     „cand-nu-poti-discerne-raul-inchistat-gata-sa-plesneasca-moartea-vine-zambind
*
Cand nu poti discerne raul inchistat, gata sa plesneasca, Moartea vine zambind!

 

Sant atatea Suflete ciuntite! pe lume, „iubite“…
Dar ce-ar putea sa-ti zica tie povestea ce ti-o spun?
Pe catafalc imi stau marturie ranile naclaite
Cum jigodii in Omenie?… se-ntrec, pana latul iti pun!
 
 
 
Stapan al jocului macabru scaldat in ironie
Bufonul… care traieste dupa bolnavele lui legi
Si Viata merge mai departe! cand semanasi agonie
Cand te demasc… Doar nu astept sa ma-ntelegi!?
 
 
 
Din filele mele de Timpul… neuitarii doar prafuite
Imbibate in al mortii sarcastic parfum
Imi datoram sa-ti las faptele pe curat oranduite
Pana cand Trenul vietii se va opri odata din drum!
 
 
 
Cui vei intinde mana… cum sa-i citesti obrazul
Si despre creatura care m-a cautat ce sa iti spun
Cand, de lehamite, pana si Ursitoarea… iti cerne ucazul
Cu M1Orița ce-ti rade lacul penelor de paun?
 
 
 
 Ca Nu-i om acela! ce in pacat poate creste…
Curatenia pandindu-mi, ajungandu-si ca dobitoc
Care asa cum din nimic apare, o si tuleste…
Umilitor Pana la oase! in al minciunii desavarsit joc!
 
 
 
Cand in suflet de fata… Dumnezeu m-a sfintit
Capul sa-mi ridic si sa nu cad, Pangaritor de Dalb
Cand Timpul vietii noastre vrea cade-n asfintit
Cercul cununii frang Pentr-un scalp, azi, alb.
 
 
 
Oglinda ti-am adus cand drumul imi deschise…
Cuvant tesand din Praful scuipat pe viata si noroc
Pe lume nu-i… Blestem si Dumnezeu isi zise…
Cand visele s-au naruit… , nu le cladesti la loc!
 
 
 
Cu mana pacatoaselor ce mi-au adus Strainul
Doar patru zile imi lasasi pan’ m-ai pus la mezat
Tu nici n-ai vrut sa ma cunosti! sfidand destinul
Si curvei zilelor focoase m-ai dus la tipizat!
 
 
 
Femeie sa te nasti nu-nseamna ca-ti porti streangul
Cand Omul smecher ticalosia-si brodeaza la rever?
Mai bine pregatita fii ca-n cruce-ti va fi leacul
Cand mana iti va cere un asa cavaler!
  
 
 
Pangarita nici nu ma mai cata si cica are inima buna
 Cand dupa 4 zile-l caut si nici De ce? nu vru sa-mi spuna!
Lung imi mai fu drumul, Doamne, si cat de departe-i zarea
 Dar ma cautasi in Vis… Sa-mi spui ca-mi stii disperarea!
 
 
 
Dupa atatia ani… de pribegie cuvintele-mi adun
Cand Cheia! mi-e zalogul sa trec peste rascruce.
Te cata azi femeia implinita, dar ce nume sa-ti pun…
C-am dat cartile pe fata! Ma recunosti sub cruce?
 
     
 
C-o sa ai si copii… Nu ti-au spus… La ma-ta acasa?
Pe-altarul cuviosiei voastre n-au zis ce-i un suflet pierdut?
Ca Viata nu este doar… o secunda cand asta m-apasa?…
Ca Unde minciuna graita a inceput, Sarpe!, sta Zis si facut!?
 
 
 
Azi… Bate bine toba… Pentru fiica-ta!
Sau ce-ncolti sub mantia onoarei tale „preacrestine
Cand Randuri din strainatate ma ridica impotriva ta
Si Dumnezeu iti striga:… Ce ai facut cu mine?!?
 
 
 
Pacat ca te-am cunoscut!… Ce mai neom, „iubite“…
Si daca Zadarnicie semanasi, te-o implini acum
Cu filele mele de Timpul… neuitarii doar prafuite
Imbibate in al mortii sarcastic parfum!
 
 
 
 

Doamne
,
Uită-te la mine și nu uita că NU EȘTI GATA
Când scrisul mi l-ai curs prin vine
Dac-am murit fiindcă-s TOT FATA

Că au trecut doar 10 zile de când Mi le-ai pus în bloguri
Și transcriu
a 50-a poezie
și mai sânt și alte articole ce le-oi pune-n alte stoguri!

Doamne
,
Dă-i la VITĂ droguri și din BANII mei s-aprinzi
Până la CER
FOCUL ACELA
Sau
Să mi-i atârni de grinzi
Cum măsuram eu doar pironu cum eram și mai murinda
de care n-ai vrut să atârn
Fiindcă știi că-ți iau merinda
iar banii mei și-i cară-n târn
scârbosu ăsta tembel
De n-ai putut uita nici TU de el!

Doamne
,
Știu că nu mă vinzi!

MÂINILE
ca la Malul Mării-n VIS, să-nțeleg că TU mă prinzi
Înc-o dată să-mi întinzi
SAU
Ca-n NOAPTEA când, din pat m-ai luat, să-i cat de frate
vitregului ăstuia-ascuns, dat după 7 ani pe spate
Dacă n-a avut cămin!… Dacă n-a avut părinți!
Ca să-i dea o educație!… Să nu vărs eu lacrimi fierbinți!

Ca în NOAPTEA când mi-ai zis că E MORT! Că DE-AIA scriu!
L-au tras și pe el pe pulă și mă cheamă din SICRIU
Că DOAR EU GÂNDEAM să-i viu
Prin ABSURD și prin PUSTIU!

DOAMNE, CRED!

Știu că NU MINȚI
Dacă-n RÂND așa „m-alinți“!
Dă-le la curvari… În dinți!
Fă-li-i praf cu-atâți arginți!

Scoate-mi-i de tot din minți
,
Pentru OAMENII CUMINȚI
Ce mi-i gândiși să-mi fie Sfinți!

 
 
 
De-ar bate clopotul, zadarniciei sa-i puie alta fata!
Cazand cortina, sece veninul marsavului tau joc…
Tu, Juda cersetor venit sa imi impui ca o Paiata
Ce te-ai pretins, sa-mi terfelesti si bruma de noroc!
 
 
 
Sa nu mai curg cu hidra!… Macar o dimineata…
Astept!… Procesul pangaritorului sa aib-odat’ recurs!
Sa-mi apartina mie macar umbra de viata…
Cand randurile toate Prin vene mi s-au scurs!
 
 
 
Pan’ Drumul vietii in scrum mi s-o-nfunda
Ca sa nu ma mai framant!… Si numele sa-ti vie!
S-arunc povara cand voi sta la groapa ta
Ca Isus, cu baratele deschise, iarasi ma mangaie!
 
 
 
Ce perfect joc Daca stau la poarta si nu zic nimica“!…
Sa nu-i fi scris Isus Diploma ta de barbat unei mioare?
 Si Florile vietii tale, handralau care-ti cinstisi clica
Nu-s si la hazna complicii cand te judeca In lumea mare!?
 
  
 
Ce mai imbogatire sufleteasca!
Sa zici tata cu constiinta ca sub SCARBA ASTA viermii roiesc!
… Sa stii c-ai deschis ochii si-n murdarie te scalda pe data…
Mai bine orfana mi-as fi dorit sa fiu!
Sa nu trebuiasca sufletul sa mi-l schilodesc…
Sa ajung tot aici… Sa ma spovedesc, vreodata!
 
 
 

https://oamenicasobolani.files.wordpress.com/2018/01/marlanu-ca-sobolanu-bine-c-ai-dat-doamne-banu-c-altfel-cum-sa-si-urce-anu-poate-cu-inca-un-dric-pentru-ce-nu-pot-sa-zic-ce-mi-facu-acest-nimic.jpg
*

 
 
 
Si ce va dainui pe crucea ta, barbat cu carti masluite…
Nu tot Minciuna va trambita sa-ti onoreze-obrazul?
… Ca doara n-o sa spuneti despre Suflete ciuntite!
Cum ma-ngropasi cu „Te iubesc, Maria!“ cu necazul?!?
 
 
 
Dar azi… Nu este Viata mai mult decat a fost, „iubite“?
… Cand te-mplini impertinenta faptei fara de demnitate!?!
La cruce, hai, mai trageti o ultima teapa puritatii terfelite!
Marsaviei cante-i si Clopot chemat la ceas de pietate!
*

Din filele mele de Timpul… neuitarii doar prafuite, Imbibate in al mortii sarcastic parfum

*

Wie soll ein Mensch das ertragen Philipp Poisel

*

*

Wie soll ein Mensch so viel Kitsch ertragen

Wenn ich zwischen Himmel und Erde, im Tode erhoffe meine Ruhe und Glück?

Was für ein Sinnentrug mir bleibt nur am Tage

Wenn ich aufwache und schaue in die Wahrheit zurück!

*

Cand un borfas am de-ntrebat…

Cui sa-i spun sa-mi stea in fata?

Doar cu De ce? l-am deranjat!

…  Sperand c-asa as fi uitat…

Si imi lasa numai greata!

*

Si-n ochii cui sa fi catat cand mi se dovedi ca-i carpa…

Ce dintr-o tampa a iesit sa intre-n urmatoarea tampa?

Si asta isi zice barbat?

Pai, nu?… De ce nu oi fi vomitat?

… Macar asa sa ma fi usurat!

*

De nu mi-ar fi rostit… Doamne… numele vreodat’!

inima neagra-n rascruce care m-ascunde sub cruce stiind ca dragostea curata o stiu doar eu ca mai sant fata ca sa ma lase cu o pata... inima, fii blestemata!...

*

Libertatea… Din cer!

1 oct.

* 

Gandesc adeseori la anii in studentie petrecuti
Chiar ne-ncarcati de aventura!… Cum mai degraba-s cunoscuti.
Caci daca n-am un ban sa dau… La fel ca azi, cand am de toate
Nu vad de ce, ca proasta-as sta… Pe la vitrine incarcate!
 
 
Si cum spusei si-altundeva
La scoala si-n camin imi petreceam viata.
De fapt, cu zece ore… Adeseori in cursuri numarate
Cred ca era destula… Facu-activitate!
 
 
Aveam un unchi pe care uneori duminica il vizitam
… Ca tel!… Caci fara tel, caminul nu il paraseam.
Doar ca sa mai umblu si eu hai-hui?
… Ca vin de undeva… Sa pot sa spui?
 
 
Azi… Ce m-as duce la Balul Bobocilor
Unde prea timida am fost sa ma-ncumet
Crezand ca nu am toale de parchet…
Ca dupa ani, sa-mi spuna o Miss, care colega de camera-mi era
Ca in mod sigur… Trofeul… mai mult l-as merita.
Dar de rusine
Traiam mai mult in mine!
… Fara sa banuiesc ca asteptam sa vina Mitocanul
Ca sa-mi mizeze pe gunoiul lui… Viata… Ca nu-i dau Banul!
Ca nu l-am prins cu varsa!
Si pentru ca in inima, nu-mi incapea nici marsa!
 
 
Imi amintesc de-o dupa-amiaza de duminica, cand cu prietena mea
Peronul garii il facuram… Cred ca a fost singura oara… Ca sa ne cumparam ceva.
Desigur, numai de mancat!
Si uite, peste-un filozof am dat!
Cica… La mine strapungand: In ochii tai vad tot Parisul…
Nu!… Nu era asa… dar tot o baliverna, peste genunchi a-ti da.
… Poate imi amintesc
Si am sa tiparesc!
… Ceva cu domnisoara…
Dar acum, romaneasca… Dupa atatia ani, chiar ca ma omoara!
 
 
Desigur, sloganul, care mai pana ieri urechea-mi asurzi
Acuma il gasii!
Ce-o fi crezut filozoful, ce de la 1km, spre mine, tintit se indrepta
Ca sa pot banui ca ceva ma astepta?
Oare n-o fi gandit… Ca pe la scoala si eu le-am mai citit?
Dar de ras cu prietena mea… Dezlantuit!
Asa cum deseori faceam… A meritat!
Altfel, aceasta amintire simpatica… N-as fi notat!
Iar el pleca… Cum a venit!
De parca, tinichele legate de coada a primit!
Angel radios!
De când te-am văzut întâiaşi dată pentru prima oarămi-am pierdut uzul raţiunii  … „
Sa fie asta culmea… facutului de curte… sau a iesitului din minti?
Sau duminica dupa amiaza… Unii, intr-o frenezie, clefetesc din dinti?

 

Odata, treceau doi baieti… Si unul zice despre mine:
Ce mandra asta se mai tine!”… La care celalalt ii spune!
Las-o asa ca ii sta bine!… Si are doar de ce se tine!
Nu e simpatica, de-ti vine… s-o iei neaparat cu tine?”
 
 
Si-acum, cand astea le insir… Imi amintesc de dimineata
Cand iesind din caminul meu… Acelor muncitori vad fata.
Desigur ca nu i-am privit… Dar despre mere, tot i-am auzit
Caci frunzele, de amintit… le purtam chiar pe pantalonul inverzit.
 
 
Astia lucrau la Sat Olimpic… Cu care-am incheiat
… Viata de studentie si cea de internat…
Apoi, pe timpul cu proiectul, la Universitate-am locuit
Si-n zilele acelea, in tramvai… Primatul m-a privit.
… Desigur m-a sfidat!
… Ca era impilat.
Nu numai de limba… Sau numai de picior…
De creier, fusese totdeauna impilat!… Cand se inscrisese pentru Abator!
 
 
In rest, banalitati ce printr-o sita trec
Ca sa dau peste Sarpe… De care azi, ma leg.
 
 
Si totusi… caci de altfel, asta vroiam sa spun
Si despre cea mai frumoasa amintire… Cuvinte sa-mi adun!
Ii multumesc lui Edy si prietenilor mei ce m-au insotit pe drum
Cand sufletul mi-era sa se destrame… Ca visele din care-a mai ramas doar fum!
… Si pentru-acea excursie la Omu, multumesc… In care Edy ne-a luat
Ce-n inima-mi ramase ca un talisman mult preacurat.
 
 
Nu uit cum seara, in cabana, ca si pestii, in paturile umede ne-am pus
Si dimineata, gheata mea, ca Knäckebrot, de la gura sobei, mi-au adus.
Era si-nprumutata…
… Fiind saraca fata!
Dar mai degraba, cum altundeva am spus
De n-aveai PILE, nici gheata… Sa o vezi, macar… Nu au adus!
 
 
Apoi, de dimineta, am traversat pe branci
Acel perete care se derula pe stanci.
Si vantul se zbatea parca… Totusi sa ne zmulga
Noroc am mai avut!… Iar Edy ne striga, cum sa ne tinem inca!
 
 
Imi amintesc acestea… Si pentru ca era tot toamna
Si intr-o vale adanca, frunzele aramii umpleau o vana.
Acolo, in soare si in ele, ca si copiii nevinovati si jucausi…
Chiar ne-am scaldat… O, Doamne!… Acel fosnet!… Parca ar fi acusi!
 
 
Dar culmea fu pe coasta… Cand ma simteam un inger
Si lumii, pentru acele clipe, nu-i mai aveam nimica sa-i mai cer.
Caci de pe pajistea-nsorita… Hat, in departare… O priveam… Din cer!
… Aceea este Libertatea ce nu am cunoscut
Care incatusata, in mine… Toti anii m-a durut!
*
Sa ii dedic aceste randuri… Azi… Lui Belzebut?
… Dar stiti ce are de facut!

*

Si cand…

6 sept.

https://oamenicasobolani.files.wordpress.com/2013/10/lansare-candidati-fetesti-2-811.jpg

*

*

O voce, in adanc, imi spune
Cand cant cantecul tau
Pentru necazu-n mine
Vegheaza Dumnezeu!
 
 
Si de-ti citesc pe fata
Nu imi doresc mai mult
Decat uita mahnirea
Ce-atat a mai tacut!
 
 
Nu pot sa m-amagesc
In ochi de azi citit
Cu-acea blandete-n care
Atunci m-ai incoltit.
 
 
Caci pan’ sa te revad
Ti-a sters deja cununa uzurpata
Ca-n lumea ta… De astazi
Si-asa… Minciuna
In vazul lumii… Este sus purtata!
 
 
Cu fata-ti impietrita
Nu crezi ca m-ai momi
Ca dincolo de ea
Sa pot cumva citi…
Ganduri adanci?
Sau poate remuscari?
 
 
 Nici pentru frate-tau!
… Nu cred ca ai tangente
Cu astfel de chemari!
 
 
Caci in neant privesti
Si asta iti sta bine!
Cu inima-ti de gheata!
Timpul… Te-ajunge si pe tine!
 
 
In ochi, pierdut privind
Lucind!… Cand este „timpul tau”
In cine sa te descifrez?
In sobolan sau bou?
 
 
Sau, Sarpe!… Cum m-ai ademenit
Sa-ti cant din nou?!
 
 
Dar stiu ca de voi tace
Asculta glasul meu
Si cand in mine-oi plange
Vegheaza Dumnezeu!
 
 
Ca doar nu crezi c-o sa te stingi
… Lasand spurcatu-ti suflet
Fara ca noima s-o atingi
Cu ultimu-ti rasuflet?
 
 
Ca Sarpe vei mai bantui!
… Sa canti al meu pamflet!
Caci versurile nu-s de tine!
Nenorocit proclet!

*

https://oamenisisobolani.files.wordpress.com/2013/09/lansare-candidati-fetesti-2-3.jpg
*

lansare-candidati-fetesti-2 (3)

*

Haide, fată!

28 aug.
Ink_Sea_by_ahermin

*

Bate vântul ca să spună

Despre o lume păgână

Care-n ea doar m-a târât… Făr’ să mă fi cunoscut!

… Și o groapă mi-a făcut!

*

Bate vântul!… Ca și gândul!

Care-n suflet îmi vuiește

Și povestea mi-o stârnește

Cum pe șarpe am călcat!

Copil cu suflet curat…

Rămas tot nealintat!

*

Căci mormântul mă apasă!

… Strigoiul tot nu mă lasă…

Dar, poate-n ziua când orbind

Banii nu-i vede sclipind?

… Sau în ziua când surzind

Nu-i mai aude foșnind?

*

… Poate-așa m-oi liniști

Că atunci se va privi

Și-n suflet se va citi?

Ca să știe… Pe pământ

Ca șarpe… Viața mi-a frânt!

… Ca să pot trăi și eu

Când mă rog la Dumnezeu!

*

Coroniță de flori vii dăruită tocmai mie

Împletită la un voal… Ca un basm ziua să-mi fie

Când nici nu mă așteptam… Să fiu așa răsfățată

Chiar dacă în noua viață… Mă miram c-am fost luată!

*

Nu credeam de-așa noroc… Unde pașii m-au purtat

După ce cunoscui morții ce cu ei m-au îngropat!

Dar minuni se-ntâmplă, uite!… Viața tot nu m-a uitat

Și-l găsii pe-acela care… Mă rugă să-mi fie bărbat!

*

Haide, fată!… Fruntea sus!… Uită răul ce te-apasă

Ce sub zâmbet îl ascunzi… Chiar dacă vei fi mireasă!

Că nici rochie să ai… Ca albă floare… N-ai vrut!

Căci ți-ai zis că nu se face!… După ce ai petrecut!

Însă mama ți-a strigat:

Nu-ți strica ziua-nsemnată!

Chiar dacă ți s-a-ntâmplat… Pentru o lepră nespălată!

Tu rămâi aceeași fată!”

*

Haide, fată!… Ieși la poartă, căci alaiul ți-a venit

Să te însoțească mâine, pe drumul ce l-ai dorit!

Hai să vezi… Cum se-ntâlnesc oamenii de omenie

Când români și sași, de-odată, umplu casa… Să se știe!

*

Nu contează națiune!

… Firul inimii o spune!

Căci vorbesc… De parcă nu tocmai s-ar fi cunoscut

Și apoi, în satul tot, vor spune ce-au petrecut.

Că au fost la nunta ta

… Serbată la Vlad Dracul… În casa sa!

Dar și că au cunoscut

Oameni cum n-au mai văzut

Pentru că acolo este…

Omenie!… Nu poveste!

*

Haide, uite… C-au venit să te vadă îmbrăcată

Dar, cum vrei să fii fardată

Mirele iese-n fereastră… Să mai spună câte-o poantă.

Și-om urca apoi, agal’…

La Biserica din Deal

Und’ s-o face legătura… Spre a nu se destrăma!

Când doi oameni dau cuvântul… Iar tu spui primul tău: Ja!

*

Iar apoi, o să petrecem… Și doar sârbe vom juca!

Numai hore românești… Căci doar este nunta ta!

Iar vecinii ce n-au fost martorii acelei zile

Or să vină să te vadă când veniți acasă, mâine!

*

Fiindcă socrul ți-a umplut geanta cu diapozitive

Și cu poze… Să-ți ajungă!

… Nu ca morții din relicve!

*

https://oamenicasobolani.files.wordpress.com/2017/12/maria-1982-mai.jpg

*

 

*

Bate vântul ca să spună

Despre o lume păgână

Care nu m-a cunoscut

Dar o groapă mi-a făcut!

*

Bate vântul!… Ca și gândul!

Care-n suflet îmi vuiește

Și povestea mi-o stârnește

Cum pe șarpe am călcat!

Copil cu suflet curat…

Rămas tot nealintat!

*

Căci mormântul mă apasă!

… Strigoiul tot nu mă lasă…

Dar, poate-n ziua când orbind

Banii nu-i vede sclipind?

… Sau în ziua când surzind

Nu-i mai aude foșnind?

*

… Poate-așa m-oi liniști

Că atunci se va privi

Și-n suflet se va citi?

Ca să știe… Pe pământ

Ca șarpe… Viața mi-a frânt!

… Ca să pot trăi și eu

Când mă rog la Dumnezeu!

*

Celui care a mințit c-a iubit

Și sufletul curat mi l-a batjocorit

Fă-i, Doamne!… Fă-i inima de piatră!

Iubirea adevărată …

Să n-o cunoască vreodată!

*
 
2008herz-aus-stein
 
 *

Ca sa te gandesti in ziua cand mori… DE CE?… ai trait!?

19 aug.
Si felicita-ma, BOU!
De ziua mea!
Sau stii ca cu NIMIC!… Ce mi-ai facut… Nu mai poti repara?!

lansare-candidati-fetesti-2 (8)

Dar langa pruncul acela… De ce nu s-a pus ca vlastar…
Doar un pic de omenie… in al sau leagan ca dar?
De ce mai cantara atunci lautarii?… Si de ce se mai facu asa tamtam?
… Cand in anii cei din urma… Ii scrisei despre-al sau hram?
 
.Cum doar marionete reci!… Cu ras fals si falsa bunavointa
Teatru joaca, pe scena vietii, numai!… Cu a multora buna credinta…
N-ati auzit?… Actori ieftini, de doua parale!… De MAHALA!
Te-nghesuie-ntr-un colt… Muteste!… Sa-ti poata lua apoi VIATA!

°°°

Ca sa te gandesti in ziua cand mori…
DE CE ai trait?!
Si ce bine-i ca…
Viata nici o sansa nu-ti mai da!
Crezi ca am uitat?
Unde-mi este sansa… Ce viata mi-a dat?

°°°

Hai, Sarpe!… Mai spinteca-ti limba inca o data!

… Sau nici nu-ti mai amintesti de acea fata?

*

scan2

*

Unde minciuna graita a inceput, Sarpe!

15 aug.

craniu-coarne-300x1821
 

 … Mai spune-mi, Sarpe… cu limba-ti spintecata
Ca pe banca aceea, in parculetul la doi pasi, de langa Rectorat!
Cand de abia ma cunoscusesi… Dar fara s-o stii, te citisem pe data
Iar cand spusesi ca tu crezi ca te-ai indragostit… Avui si raspunsul parat:
***
Nu te supara!
Dar eu simt ca nu este asa!”
*
Si mai cauta-ma Sarpe, asa cum dupa aceea ai facut!
Du-ma din nou la acea banca… Unde minciuna graita a inceput!
… Apoi, ma conduci la camin… Prin bezna ce se lasase
Cand pe pajistea alaturata… Fosneste tufisul iar tu, ocrotitor, imi spui:
Hai sa mergem!… Ca oamenii pot fi fiinte odioase!”
*
… Si, Sarpe… Asteapta-ma uneori dupa curs!
Sa cobor treptele ca plutind… Ca-ntr-un vis prea ascuns
Si in ochii tai, Sarpe… Fara sa banui… Viata sa mi se fi scurs!
Cum veneam doar pe o unda… Caci imi tintisesi privirea
Crezand ca imi daruiesti nemurirea!
 *
Cu fusta aceea senina ca cerul si ca inima mea
Care pulpele, inca neatinse de tine, imi mangaia…
In acea iie bej si cu parul in vant
… Numai talia… Nu si viata!…de mi-ai fi frant!
Tu, Sarpe netrebnic… Ce niciodata n-ai sa pricepi cum eu sant!
 
Hai, spune-mi cand ochii iti curg dupa mine
Dar parca te temi ca te-ar citi orisicine
Cand dupa ultima treapta, tie m-am apropiat
Spune-mi ce din ochii tai am citit… Sarpe cu gand blestemat!
 Spune-mi cum m-ai mai imbratisa
Ca eu sa-ti zic….. „Si de ce nu o faci, daca simti asa?“
 
Spune-mi!… Cu limba ce pentru mine ti-ai spintecat!
Sarpe cu chip de barbat!
*
… Si, hai, Sarpe!… Da-ti drumul odat’!
Te iubesc, Maria!… Spune-o neincetat!
… Si mai ales pana m-ai prins in lasou
Dar stii, Sarpe?… Tu ramai vesnicul bou!
*
Hai, Sarpe!… Mai spinteca-ti limba inca o data!
… Sau nici nu-ti mai amintesti de acea fata?
*
Sigur ca nu!… Dar cine te-a descantat…
Ca in fine… Sa musti, Sarpe spurcat?
Aia parfumata… Cand din tren jos s-a dat?
Dupa nedumerirea rostita in barba si datul din cap
Sa nu banui ca ea sirena o fi sunat?
De-aia te-au prins, apoi, repede-n sac?
Sa nu le scapi, Sarpe!?… Sa nu ramai un sarac!?
*
Amara este viata unui om cinstit
Cand un Sarpe l-a otravit!
*
Si cat de dulce o fi viata Sarpelui incolacit
Prin curve maturizat… Si naparlit!?
Dar zdrentele ii scriu povestile din urma
Si cand salasul si-a lasat… Crezand ca i-am pierdut de urma!
*
Hai, Sarpe!… Spinteca-ti limba, daca o taratoare sa fii ti-a placut
Cand ca om… Sa-ti faci veacul pe lume… n-ai vrut!
 
Spinteca-ti limba… Ca nu mai ai mult!
Ca-n cernitele zile… Taraisu-ti ascult!
 

 *

*

(… Maria Tanase… Blestem / Cine iubeste si lasa…)

 *

Astuia nu-i mai trebuie niciun blestem
Cand blestemul i-a fost a se naste…
Cu fata-ndreptata spre poarta… Ce sa i se deschida a asteptat
Insa nu spre a glorifica ale omului moaste
Cand sarguinta i-a fost incapatanarea de a nu recunoaste
C-acea vita din el… Totdeauna-l va paste!

*  

Iar taraisul sarpelui?… Doar ii e cunoscut
De pe pajistea unde limba isi spinteca la cernut
Intre creatura ce este… Si ce ar fi un barbat…
Hai, Vita!
Hai, Sarpe!
Ti-a fost de cantat?

*

https://oamenicasobolani.files.wordpress.com/2013/08/alexandru-dobre-bibi-dracu-imputit-precum-ii-e-cracu-iesit-sa-l-faca-om-doar-sacu-sa-nsoare-a-fuck-de-metalurgie-bucuresti-flasneta-ca-securistu-000-in-misiune-secreta.jpg

*

alexandru-dobre-bibi-dracu-imputit-precum-ii-e-cracu-iesit-sa-l-faca-om-doar-sacu-sa-nsoare-a-fuck-de-metalurgie-bucuresti-flasneta-ca-securistu-000-in-misiune-secreta
*

15 August 2013-10 Ianuarie 2017

*

20 iunie 2020

Dumnezeu, fără porunci…

Nu își ia ochii de pe prunci

Dar, cum nu le pasă de-asta

Mulți în pari le înfig țeasta.

Asta-i povestea Pruncului

Cum este și-a Furuncului

Exacerbat s-ajungă un mârlan

Să-i fie țeasta-nfiptă-n par de clan!

*

E bibi-șobolanu’, securist cu stare

Zis Făr’-de-frică, de în roată sare

Și se-nvârte-nvârte-nvârte…

N-are cum mai face pârte!

*

Ce bine v-au înfipt în pari

Prin papușoii ăia mari

Cât gardul casei, Șurubari

Țestele voastre de barbari!

*

Balada șobolanului… Ca pentru FRUNCEA clanului și-ncununarea anului 1980, cititor rătăcind pe poteci… Ca să știi de-und’ să pleci, fruntea să nu-ți apleci sub coșmaruri, pe veci… Ca să știi de-und’ să fugi cât mai iute apuci și că stă Dumnezeu până și-n ochiul meu de-ți demască-un ateu pus pe un felezeu… Lumea să ia de veste, cine sânt-cine este… Ce-o să stea după festă căci, EXISTĂ, tu, Pestă și minciuna detestă de CUVÂNTU-mi atestă când te scuipă pe vestă… Șobolane turbat, hai acum la holbat să te ții de bărbat!… Mulțam, Doamne, de sfat!… Scoală-l p-ăsta din pat!

*

https://oamenicasobolani.files.wordpress.com/2014/02/mai-zi-i-mama-de-iti-vine-ca-n-pula-i-te-lua-vaca-si-lui-frate-tu-ntre-muci-5-ani-i-o-indesa-iaca-sa-aiba-no-face-profil-buci-avand-sa-futa-n-caca-kopie-2.jpg
*

*

https://oamenisisobolani.files.wordpress.com/2020/05/ca-ti-purta-pe-moaca-umpluta-in-cloaca-ce-suna-la-toaca-c-ai-suflet-de-schilod-ca-sa-te-revad-la-pod-tot-cersind-scarbos-irod-tras-asa-pe-calapod-de-belisi-si-osia-hoitu-sa-ti-vad-sosia-.jpg
*

*

Quod erat demonstrandum

13 apr.

images

… Stiu ca mi-e limba ascutita…
Si stiu si mintea cum mi-a fost!
Si de-aia… N-am uitat… tu, SARPE!
Ca tu… doar stii ce-ai fost!… Un PROST!
Si de-aia!… Nu!… Nu pot uita!
De cate ori ti-am explicat… cum vad eu viata?
Si daca tot nu ti-am placut,
De ce nu… mai departe, SARPE… ai trecut?
… Si-aici, i-ti multumesc inca o data!
… Sa fie „treaba” bine incheiata…
Chiar de-am stiut ca pot rima, na-m banuit, c-atat s-o aduna!
Chiar dac-a fost… Pacat, pacat!… Numai pentru Prostia ta!

*
Si astazi sper ca cel putin… pentru atata esti fericit…

Caci despre care IDIOT… 

Atata s-a mai scris sau s-a citit?!

*

Si daca vei fi curios, ce ti-am mai scris… Nu amana!
Cauta-ma… via internet… si poate te-i mai cultiva!?
Cum cred ca „de civilizat”, tot n-ai avut chef… Doar am zis!?
Am auzit ca o racheta, c-un dobitoc, pe o orbita-i de trimis…
Si… nu te-nscrii?… Nu-ti vezi sansa?
Gandeste doar… Cati BAAAAAAAAAAAAAAAA…… NI ti-or da!
Sau te-ncanta numai banii, pentru care altii doar vor transpira?
… Sa mai intreb?… Stiu ca-i asa!!!

*

… Dar ma intreb… Daca m-ai fi iubit…
Oare ca ciocarlia te-as fi uluit?

*

Si da-ma doar în judecata…
Asa cum ti-am mai spus!
Caci asta imi va fi rasplata…
Ca ai citit ce MI-A dictat… De SUS.
Si nu intarzia verdictul!
Geamantanul mi-e facut!
Sau te-ai gandit ca nu e bine…
… Si ai doar de tacut?
Dar unde sa imi iau cazare?
Doftana, Jilava… Nu au dat faliment?
Sau sa imi iau… la Alcatraz bilet?
Caci chiar de ai plezni… nu vezi un cent!

*

Nu am de dat nimic!

… Nimic!

... Pentru al tau obraz…
Chiar de-ai plezni, cum chiar am spus!

Asa… Doar de necaz!

*

Nu crezi c-oi fi innebunit?!
Sau n-am avut destul?!
Nu mi-i i-oi da, doar sa si-i puna…
Chiar NU ACEPT sub cur!?
Si daca totusi despre BANI vorbim… un sfat ti-as da!
Poeziile ce-am scris… nu arunca!
Dar sper ca azi, atata bun simt cel putin vei avea,
… Sa zici ca eu le-am scris… si le-am trimis pe adresa ta!
Si de final… Cum m-ar interesa…
Ce-ai scrie tu… despre repetenta de maica-ta?
Cand numai doua lucruri in viata te-a-nvatat…
… Si-asa si viata ti-a ratat?!

*

Dar daca i-o mai da totusi o sansa,
Spune-i ca si „acept”… tot se invata…
Si chiar de este iarasi… incorect… Si eu accept!
Iar daca si tu vei veni,
C-o mare portie de dispret m-oi intari.
Dar unde si asa nu ne-om mai intalni… „asa”,
Poate vorbi, cum vrea… din partea mea… Proasta!

*

Cantecul

9 apr.

images

*

Aud un cantec de departe… ce nu-mi da pace unde sant
Caci chiar de-mi canta inima… doar triste versuri am in gand…
Si versurile ce le-am scris… de multe ori chiar mi-au cantat
Nu mi-au dat liniste apoi!… Sa le insir mi-au zis!… Neaparat!

*

Si cate ori doar lacrima… obrazul mi-a scaldat… Cantand!
Si cate ori cuvantul… s-a-nnabusit ca nodu-n gat.
Si cate ori apoi ca o fantana… lacrima mai rau mi-a izbucnit
Si cate ori apoi pe-obraz curgandu-mi… Tristetea nu s-a potolit.

*

Si din senin mi s-a dezlegat vorba… ce-n ani s-a strans neintrerupt
Ca sipotul cel nou ce prima oara… la vale-o ia.… Frana si-a rupt!
Si sufletul imi este ca si rana… ce nu mai este de legat.
Imi face griji… dar ma si linisteste… Ca mai am timp pana sa mor cu-adevarat.

*

Ca nu mi-e inima-mpietrita… Si-aud o lacrima curgand…
Si-aud si framantarea ce palpita sub fruntea-ngreunata-n gand.
Aud un cantec de departe… ce numai pentru mine-a fost compus…
De un marsav!… Cu juramintele-i desarte si false note… Doar de plans!

*

Si cat am vrut cu-acel departe, sa rup!… Caci doar nimic nu-mi mai avea de zis
Sa rup cu orice amintire… Sa uit durerea ascutita ce limba sarpelui a-ncins.
Dar nelamuritul gand ca vascul doar s-a aciuat. Mereu in rana rascolind, mi-a amintit
Despre Povestea falsa de iubire… ce un fatarnic… pentru mine si-a gandit.

*

Aud un cantec de departe… ce povesteste din trecut… Chiar despre mine!
Si despre juramintele desarte in care am crezut… Nebanuind ca poate-ascunde asa fire.
Aud un cantec de departe ce nu mai poate amuti… Dar cat mai e de distonat,
Caci e tesut cu marsavie, cu nedreptate, si cu ura… iar bucuria n-o s-o cante niciodat’!

*

Aud un cantec de departe… ce nu-mi da pace unde sant
Caci chiar de-mi canta inima… doar triste versuri am in gand…
Si versurile ce le-am scris… de multe ori chiar mi-au cantat
Nu mi-au dat liniste apoi!… Sa le insir mi-au zis!… Neaparat!

*

Si chiar de cantecele mele frumoase sant… caci inocenta sufleteasca mi-am pastrat
O elegie raman totusi in sufletu-mi hulit… unde-un fatarnic urma si-a lasat.
Dar cat mi-as mai dori-o astazi… sa nu mai pot sa povestesc
Insa tristetea nu-mi da tihna… Chiar de-mi doresc sa amutesc.

*

De aceea azi astept doar semnul… ce mi-a mai dat din cand in cand…
Si poate-atunci voi intelege ce a avut cu mine-n gand.
Caci nu cred ca doar sa plang povara sufletului ce mi l-a patat… asta mi-a dat
Cand candoarea cu amandoua mainile… Un sarpe!… Un fatarnic!… mi-a luat!
Si daca va veni raspunsul… mi-o fi avand si-asta de zis?
Caci tare-as mai fi curioasa… Ce ursitori mi-o fi trimis?

*