Tag Archives: sufletul curat

Fire-ai să fii blestemată!

18 aug.

https://oamenicasobolani.files.wordpress.com/2016/11/fire-ai-sa-fii-blestemata-gura-dracului-ce-poarta-minciuna-in-lumea-toata-spurcata-mana-de-carne-infipta-de-ma-ta-n-coarne-semnul-vietii-sa-mi-rastoarne-kopie2.jpg

*

fire-ai-sa-fii-blestemata-gura-dracului-ce-poarta-minciuna-in-lumea-toata-spurcata-mana-de-carne-infipta-de-ma-ta-n-coarne-semnul-vietii-sa-mi-rastoarne-kopie

*

Fire-ai să fii blestemată ce-ți ziseși mamă odată

Doar că-ți puseră la țâță păpușoiu’ tău cu puță…

Spurcată mână de carne înfiptă de tine-n coarne

Hulind darul cerului, să-i crești bastardu’ dracului!

*

Fire-ai să fii de femeie ce scuipași a vieții cheie

C-ai umblat ca o zăludă ce doar prin păcat își udă

Cuibul ce-a stârnit beleua ca să-l cate cucuveaua

Că în loc de primenit, doar ca șerpoaică ai rodit!

*

Fire-ai tu să fii de tută cu țingău’ tău vândută

Care nu m-a cunoscut, dar mă cătă de prost-crescut

De-n secunde-a săvârșit complotu-i desăvârșit!

Crima… Să-și spună bărbat abjectul cel mai turbat!

*

Fire-ai să fii blestemată ce-avuseși și tu o fată

Și-ai știut că am să pier ca toate fetele din cer

C-am fost ca o nestemată, dar ai lăsat să fiu pătată

De-mi aduse rugii, hoantă, lângă flori pentru amantă

*

Zămislitu’ dracului!… Dobitocu’ iadului

Cu buricu’ netăiat, să fie-n păcat lăiat

Să pângărescă la fete când o curvă-i stă de bete

Că acasă-i cânta muma… Să-i fie bărbat acuma!

*

Fire-ai tu ce-ți zici bunică, tot așa, din străbunică

De blestemați și nepoții să treacă în rând cu hoții!

Fire-ai ce două cuvinte mi-aruncași… Nici alea sfinte

Când știam ce mamă ești, din Urziceni, la București!

**

Fire-ai ce-ți dăduși doar huța pămătufu’, să-i ții puța

Ca să se-nscrie la leafă!… Cu târfa să-mi cadă-n ceafă

Spunându-mi că-i sânt drăguță și mi-o pune veriguță

Când te-avea pe tin’ mămuță țingău’ rămas maimuță!

**

Astă cucuvea vă cânte ce vă-ncântă-n conac cu Kinte

De astei fapte s-a dedat și dac-a-mbătrânit soldat…

De oricât l-am întrebat, doar în minciuni a fost bărbat

C-a tăbărât hoțu’ din ceață cu târfa lui, un sloi de gheață

* *

Doar-doar să-și facă jocul clica… De-a șoarecele și pisica

Și, când cu curva urca-n pat, eu-i fui doar de sacrificat

Ca numai în ceafă să-mi dea!… Să mă vadă la podea!

Ca numai sângele să-mi beie, să-și poată lua așa femeie!

* *

Numai să-mi mai dea la șuturi perpelitu’ din rebuturi!

Numai piatra să îmi pună, fără cruce… Să nu spună

Unde hoții mă-ndesară când necazul mi-l presară

Fără de ei să fi știut… Și uite-așa s-au abătut

**

Când au pus urma să-mi ție două slute la chindie!

Păcat că nu le-a-nnecat cine așa le-a-ntunecat

Dacă nici lor nu le-a spus că om e cel cu capul sus

Că are sufletul curat!… Nu că cu dracu’s-a-ncurat!

**

Fire-ai să fii blestemată că lăsași să fiu vânată

Fecioară nevinovată și pe viață condamnată

Făr-un răspuns de la țingău ce-mi băloșise-a fi lingău

Așa cum ți l-ai crescut, buhai de nerecunoscut!

*

Fire-ai să fii blestemată ce-ți ziseși mamă odată

Doar că-ți puseră la țâță păpușoiu’ tău cu puță…

Și nu-ți educași bastardu’ să-l fi pus să-ți cate gardu’

Nu cântul morții să mă cate când mă ferii de păcate !

**

Du-te, lele și-l întreabă că doar ți-e fecior de treabă

Ce este?… Pângăritor… Sau este un Violator?

Nu-i mai josnic, necurat, ce-n doi ăsta mi-a picurat 

Când cu trei le scrise, babă, să vă fiu pe viață roabă!?!

*

Blestemată fii năpârcă și când vrei s-adormi sub stâncă

Să te zbați ca sub cenușă, șerpi să-ți clocotească-n gușă!

Crucea ta să se topească cum ar vrea să te stropească

Să arzi și mai bine-n iască, haită din rasă drăcească…

*

Să știi că-n mormântul tău, acolo… Este locul meu

C-am fost fecioară săracă, de 35 de ani zac, iacă!

Să dormi, bufniță, pe bani, la priveghi cum eu, de ani

Trează sânt că vă aud și de-adorm, obrazu-i ud…

*

Că neamul tău de calici de-o să plece de pe-aici

O căra doar așternutul și ce mi-a fost singur avutul!

Asta este bogăție, da-n păcat, Dumnezeu știe

Unde zăceți voi nimicuri ce ați respirat prin tricuri!

*

Fire-ai tu, haito, să fii, c-așa scuipași trei copii

C-ai să mori și habar n-ai ce săvârșiși cu-al tău buhai!

Ce săvârșiși c-un împilat de târâturi i-ai pus în pat

În loc să-i zici s-aibă onoare că-i ucigaș pentru o floare!

*

Că mai sânt și alți copii dar alții nu s-or scumpi

Că-și pun dragostea-n pridvor… Dărnicia, sfânt odor!

Sau crezi că asta-i dragoste?… De părinte, pacoste…

Că puteți săpa morminte pentru oamenii cuminte!?!

*

Că atâta-l frământași de s-a-ntors bou de la ostași?

Că se lăsă cumpărat cum la târfă urca-n pat…

Scârnavu’ care se pretinde și ca atare se și vinde…

Flămânzit pân’ la turbare s-acire-n case tot barbare?!?

*

Dar, ce mamă mi te crezi când îți seceră-ntre iezi…

Și nu strâmbă-i acea cruce ce m-aștepta la o răscruce!?!

Nu, cum de pe pământ m-ați șters, nihiliști în univers

Vă trimise El ploconul unde-n păcat tesuși coconul!?!

*

Martoră nu-i acea poartă că cum o trecui fui moartă?

… Că oamenii adevărați vă citesc ce-n dric cărați…

Așa cum însămi o făcui… Cu 24!… Dar tăcui

Când lanul de păpușoi îmi spuse totul despre voi!?!

*

De ți-ar fi stat mama la poartă, ce le-ar fi citit în soartă

… Să fi zărit cu greu o boașcă și-acea potecuță, hoașcă!

Ce-ar fi țesut cu o suveică, făr’ să te cheme, cațaveică…

Că prea i-ar fi fost de-ajuns când zise și de dracu’ ajuns!

*

Ea semăna flori și la gard și curtea-i largă, fără fard!

C-așa fu mama o femeie, ca viața nu-n păcat să-mi steie

Ca să mă-nhațe necuratu’… Curvaru’ parvenit cu patu’

Ca de vii să ne îngroape mârlanii călăriți de țoape!

*

Fire-ai să fii tu de troală cu boșorogu’ tău de-o școală!

Azi… Caută-l de bărbăție… De aia care-ți zice ție

Când este bine buhăit c-a dat-o pe grohăit

Cu putoarea la latură… Și-ți zice mamă, spălătură! 

*

Și-i mulțumesc lui Dumnezeu că a citit sufletul meu

Și a știut ce-am îndurat, dar moartea nu s-a îndurat

Așa că, întoarse roata să-mi deie grai, să înving zloata!

Să-mi picure apă de viață că-s porumbiță dalbă, cață!

Mamă te faci vinovată de când pruncu’ ți-e-n covată

De nu-l vezi că este-un înger și-i dai pe mână un fulger

Și-l lași, mamă, la tăiat… flori… când știi că-i la-mbăiat

În sânge de fatămare… Să prigoniți sfinte odoare!

*

Doamne, uită-te ce fiare m-au pus în Golgota-n fiare

Negândind c-ai să mă vezi și soarta ai să-mi scrutezi!

… Doamne, cum m-au terfelit și stârvul mi-au învelit

Când tot ce am bănuit… Chiar așa au plănuit!

*

Cum aici mă îndrumași, singură să nu mă lași!

Doamne, până-ți bat la cer… Nimic altceva nu-ți cer…

Fă dreptate, stă-mi iar toartă, pune-le crucea la poartă!

Tu știi că iarăși or pândi, că nu au cu ce gândi!

*

Și dă-le plozi și dă-le-avere că știi că tot bogatu’ cere!

Și sângele spurcat să fiarbă de-aceeași otrăvită iarbă

C-o vedea lumea cine sânt, c-aștept să sune un alt cânt!

Al sapei care cată-mplânt să îi poceasc-așa cum sânt!

*

https://oamenisisobolani.files.wordpress.com/2018/01/dracu-pe-cruce-manat-sa-mai-spuce-cand-la-tine-doamne-cica-l-or-aduce-ca-si-l-au-albit-si-si-l-au-scrobit-pe-ndobitocit-tarfele-tacit-sa-i-arat-samanta-cum-vrura-n-sapanta.jpg

*

*

De Revedere

11 apr.

https://oamenicasobolani.files.wordpress.com/2014/10/facultatea-paradis-sau-iad-locul-unde-ti-dezvaluiesc-cacati-cu-mot-care-te-ard-ca-colegialitatea-i-doar-un-cuvant-latrat-asa-cum-latra-si-cand-la-pat-cad.jpg

*

 *

La inceput… ca introducere sa zic…
De 30 de ani… doar nu v-am spus nimic!
De-aceea, azi… Va rog… fiti toleranti!
Putin doar numai sa ma ascultati!

Caci azi, va scriu doar o scrisoare…
Dar nu in proza de-asteptati!
De ce in rime… ma-ntreb oare?
Raspunsul poate-o sa-l aflati!

Cred ca mai stiti?… Ce-i ce de mine si-or mai fi amintit?
La Economie Politica… Socialism… am “cam chiulit”!
…. Cand mi-a fost randul de vorbit.
Caci de rostit nu am putut, cuvintele in care n-am crezut!
Si astazi dupa finalul stiut, Cata dreptate am mai avut!
… Sa fi venit oare mai bine,
Daca as fi vorbit si atunci… doar in rime?

Cat mi-am dorit la Revederi, sa fiu la voi… Cu voi sa rad!
Si despre minunatii ani, sa povestim doar… rand pe rand!
Si despre ce ne-a adus viata… De am avut noroc sau nu…
Ce… bune, rele-ntampinaram… Si cum ne este viata acu’...

C-am pierdut tata!
… Am pierdut mama!
… Sau poate frati!
… Sau si surori!
Si cum ne-a mai invatat viata… ca nu santem nemuritori!

Si ne-ntrebam… Ce-i sensul vietii? Si ce avem de invatat?
E important doar cine santem?… Sau cat in viata am adunat?
… Ce santem!… Nu poate fi estimat!… Si sufletul curat!
… De l-am avut si ni l-am pastrat!

Stiti doara ca si eu crezusem… Norocul, aici, c-am gasit!
S-a laudat ca ma ocroteste!
Dar, la un pas de poarta vietii… Aripile mi le-a frant acel ipocrit!


Si drumu-mi fu nu drept c-al vostru… Poate putin intortocheat.
Dar stiti… Si-o pasare fara aripi… doar cuibu-si mai are… de aparat!

Si-ar trebui cuiva sa-i multumesc,
Ca n-am fost fluture si mai traiesc!
Si poate ca este mai bine… Cand nimenea …“iarasi neantrebat”,
Nu s-a gandit sa ma mai ajute!… Pe Dracu’ ascuns… in fine-a lasat!

Dar nici nu stiti, cat de greu mi-a fost, drumul la voi inapoi sa-l gasesc,
Caci amintirile-mi aici… patate-mi sant… sa le povestesc!
Si cat mi-am mai dorit… Si chiar de-am mai uitat,
Drumu-mi n-am mai gasit la ziua senina, in care cu voi aici am intrat!

Si-acum raspunsul… cred ca-i elocvent!
Sa mai explic ?… Nu este evident?
… Caci rimele ce astazi pe hartie le-am trecut,
Sant numai lacrimile… ce nu-mi curg!


Iar celor care, totusi, despre mine isi mai amintesc…
C-ati fost colegii mei… 5 ani… Va multumesc!

*

COLEGILOR MEI…

care mi-au dat cei mai minunati Ani!

ai Nevinovatiei
… ai Respectului
… ai Increderii si Bucuriei in VIATA
… ai PRIETENIEI care dainuieste pana la MOARTE!

*
 Revederea de 30 de ani (1981-2011)- 17 iunie 2011

 *

*

_________22.08.2016 _________

… Aici rămâne IRONIA

Mai mare decât am crezut

Când începui să scriu acolo

Despre ce e de NECREZUT!

O frunză numai a căzut

*

Ce-o fi un suflet fără tihnă

Și-o viață fără de odihnă?

Cine-or fi fost aceștia, oare

Cărora le-am trimis scrisoare?

*

Când eu chiuleam cu riscul de-a repeta și anu’

Câți spume nu făceau ca să le iasă planu’?…

Cum să nu-i las, în inepții, să bălăcească-n trog

Când miroseam minciuna precum un inorog?

*

La Economie Politică și la Socialism mereu îmi smulgeam stâlpii

Când rândul îmi venea să bat și eu, asemenea lor, câmpii

Când bănuiam că dincolo de papagali urmează un ciclon…

rRomânu’ ce cu prisosință-mi dovedi c-a fost mutat la clon!

*