*
*
La inceput… ca introducere, sa zic…
De 30 de ani… doar nu v-am spus nimic!
De-aceea, azi… Va rog… fiti toleranti!
Putin doar numai sa ma ascultati!
Caci, azi, va scriu doar o scrisoare…
Dar nu in proza de-asteptati!
De ce in rime… ma-ntreb, oare?
Raspunsul poate-o sa-l aflati!
… Cred ca mai stiti?… Ce-i ce de mine si-or mai fi amintit?
La Economie Politica… Socialism… am “cam chiulit”
…. Cand mi-a fost randul de vorbit
Caci, de rostit nu am putut cuvintele in care n-am crezut!
Si astazi, dupa finalul stiut, Cata dreptate am mai avut!
… Sa fi venit, oare, mai bine,
Daca as fi vorbit si atunci… doar in rime?
Cat mi-am dorit, la Revederi, sa fiu la voi… Cu voi sa rad!
Si, despre minunatii ani sa povestim doar… rand pe rand!
Si despre ce ne-a adus viata… De am avut noroc sau, nu…
Ce… bune, rele-ntampinaram… Si cum ne este viata acu’...
… C-am pierdut tata!
… Am pierdut mama!
… Sau poate frati!
… Sau si surori!
Si cum ne-a mai invatat viata… ca nu santem nemuritori!
Si ne-ntrebam… Ce-i sensul vietii? Si ce avem de invatat?
E important doar cine santem?… Sau, cat in viata am adunat?
… Ce santem!… Nu poate fi estimat!… Si sufletul curat!
… De l-am avut si ni l-am pastrat!
… Stiti doara ca si eu crezusem… Norocul aici, c-am gasit!
S-a laudat ca ma ocroteste!
Dar, la un pas de poarta vietii… Aripile mi le-a frant acel ipocrit!
Si drumu-mi fu nu drept c-al vostru… Poate putin intortocheat
Dar, stiti… Si-o pasare fara aripi… doar cuibu-si mai are… de aparat!
Si-ar trebui cuiva sa-i multumesc,
Ca n-am fost fluture si mai traiesc!
Si poate ca este mai bine… Cand nimenea… la fel ca atunci,”neintrebat”,
Nu s-a gandit sa ma mai ajute!… Pe Dracu’ ascuns… in fine-a lasat!
Dar, nici nu stiti cat de greu mi-a fost drumul, la voi inapoi, sa-l gasesc
Caci, amintirile-mi aici… patate-mi sant… sa le povestesc!
Si cat mi-am mai dorit… Si chiar de-am mai uitat,
Drumu-mi n-am mai gasit la ziua senina in care cu voi aici am intrat!
Si-acum raspunsul… cred ca-i elocvent!
Sa mai explic ?… Nu este evident?
… Caci rimele ce astazi pe hartie le-am trecut,
Sant numai lacrimile… ce nu-mi curg!
Iar celor care, totusi, despre mine isi mai amintesc…
C-ati fost colegii mei… 5 ani… Va multumesc!
*
COLEGILOR MEI…
care mi-au dat cei mai minunati Ani!
… ai Nevinovatiei
… ai Respectului
… ai Increderii si Bucuriei in VIATA
… ai PRIETENIEI care dainuieste pana la MOARTE!
//
Revederea de 30 de ani (1981-2011)- 17 iunie 2011
*
*
_________22.08.2016 _________
… Aici rămâne IRONIA
Mai mare decât am crezut
Când începui să scriu acolo
Despre ce e de NECREZUT!
…
… O frunză numai a căzut…
*
Ce-o fi un suflet fără tihnă
Și-o viață fără de odihnă?
Cine-or fi fost aceștia, oare
Cărora le-am trimis scrisoare?
*
Când eu chiuleam cu riscul de-a repeta și anu’
Câți spume nu făceau ca să le iasă planu’?…
Cum să nu-i las, în inepții, să bălăcească-n trog
Când miroseam minciuna precum un inorog?
*
La Economie Politică și la Socialism, mereu îmi smulgeam stâlpii
Când rândul îmi venea să bat și eu, asemenea lor, câmpii.
Când bănuiam că dincolo de papagali urmează un ciclon…
rRomânu’ ce cu prisosință-mi dovedi c-a fost mutat la clon!
OAMENI CA ŞOBOLANI 
Comentarii recente