Pălită de satâr!

Floare de sub cruce

Cum viața se duce

Dacă la răscruce

Stă să te apuce…

Să-și spună bărbat

Un hoț scăpătat!

*

Cum nu am odihnă

Și-aș vrea să am tihnă

Să nu-mi mai doresc

Să calc plai ceresc

Când nu știu cum face

Și clipa nu-mi tace

Când caut secunda

Unde-am pierdut unda!

*

Că m-ai terfelit

… Și batjocorit

Să n-am un cuțit

Să mă fi scutit

Ca să mă mai târ

Pălită de satâr!

*

Dar, clipa ți-o bate

Să facă EL dreptate

Și când te-o chema

Chinul meu să-ți dea!

*

Că așa stă scris în carte:

Dragostea-nseamnă libertate

… Nu încătușare-n toate!

*

Pân’ să te dezlege

Pierdut în fărdelege

Să-nchidă capcana

… C-a dat lighioana…

Blestemată-n pântec

S-asculte un cântec

Cu semn de descântec!

*

Când pleoapa ți-ar cade

Tâmpla să-ți înnoade

… Să te țină-n clește

Iar s-amuțești, Pește!

Să-ți facă hatârul

Să-ntoacă satârul!

*

Când pâlpâie-a ta oră

Să te învârtă-n horă!

… Să te mai lumineze

Doar vâscul ce-l țesuși

Să mi se aciueze

Lașu-ncolțit acuși!

*

Să depeni pentru voalul

În sânge îmbibat

Luperc venit ca lupul

Cu chipul de bărbat…

Să-ți cânte m1orița

La postul tău… La proră

Când vei căta aleasa

… Împodobită-n noră!

*

Ce dalbă ți-e mireasa

Desfășurând la toră

La ceas de pietate

Când farisei imploră

C-avuși păcatul… Frate

Și mârșăvia… Soră

Odoare adorate…

Din pântece spurcate!

*

Și să-nnozi la gânduri

Cum eu, aste rânduri

Să știi doar un nume

Ce-ți mai este lume

Rostul să-ți pătrunzi

Să vrei să răspunzi

Cum ținuși s-ascunzi!

*

De ce?… Eu anume

Târâtă am fost

În absurdul vieții

Să-i pierd orice rost?

*

De ce?… Mă cătași

Pungaș intre pungași

Asta să cutezi

Când, până să mă vezi

Așteptai pomană

… De la o buruiană

Să vii cu șters obrazul

Să îmi aduci necazul!?

*

Astfel să te stingi

Dacă vruși în chingi!

Cadă a ta lege

Și pentru fărdelege

Ca să poți culege

Fără drept de-a alege!

*

Și să-ți dea odihna

Viermelui ce roade

Ce-ar lua și smirna

S-o mestece-n roade

Când, numai otrava

Ți-a fost elixir…

Veșnic s-ai isprava

Foamei de-un chilipir!

*

C-ăla-ți este locul!

Pe cine mai minți?

Când gata ți-e jocul…

Ai să știi de Sfinți!

*

Florile vieții

 

… Să pun în vaza vieții mele… florile ce frumusețea… Sensu-i dau!

… Să mă despart de-a amintirilor povară… Ce nu mă lasă astea să le iau!

… Să-l uit… în fine… pe acela care niciodat’ de mine demn n-ar fi

Căci, altfel, nicicând să îmbrățis’ viața, așa cum merit, nu voi izbuti!…

*

Așa mi-a scris deunăzi… Un an bătut și încă ceva…

Fostul coleg… Prietenul!… Căruia-i scrisei… Ca și-altora.

Doar o poveste și-o baladă… Și-o rugăminte-am pus în plic

Și mi-a răspuns, neașteptat!… Pe dată!… Nu putea crede ce îi zic!

*

De-atunci… Sper, nu e de mirare… în felul meu, tot… Tot plivesc

Că nu mai vreau, în vaza aceea, de aș avea-o… O buruiană pripășită să hrănesc.

Buchetul vieții mele-i timp… cu-o adiere proaspătă să-l răsplătesc

Căci are numai flori curate… Care nu știu ce-i putregaiul omenesc!

*

Știu!… O bubă purulentă am atins când buruiana a-mproșcat otrava sa

Despre care și învățații poate au știut… fără să știe… că n-o pot vindeca

Căci… De ar fi fost altfel… Ceva s-ar fi desprins

Și-atunci, în rana nouă… chiar carnea sănătoasă răul l-ar fi învins!

*

Și astăzi văd că vine timpul… când multe am mai înțeles…

Să mă gândesc… Îmi fac o vază?… Sau florile, ca pân’ acum, le las pe șes?

Le las pe pajiște să crească?… Sau, în grădină?… Ori, balcon…

Că mi-e aproape… Să privească!… Al vieții sens, azi, nu mai e afon!

*

… De ce mi-aș pune florile-ntr-o vază?… Ca mâine să le văd doar veștejind

Și, numai pentru două zile, poate… lumina să o dea-ntr-o cameră murind?

De ce le-aș frânge?… Rădăcina nu le-aș batjocori crezând că ele totuși mai trăiesc?

De ce să plângă una după altă?… Nu cred!… Nu cred că poate fi firesc!

*

Iar buruiana ce-am plivit… Departe!… Fără hrană o voi arunca!

Doar știu!… Dacă nu ești atent… chiar și pe stâncă, iar se va-ntrema…

Știu și că norii iarăși mă vor mai cauta… Cerul l-or mai acoperi

Dar și că numai ploaia o vor da… Ca florile să-mi înflorească-aci!

*

4 septembrie 2012 la 09:08

pe KAMIKAZE

Unde societății românești îi poți face și mai după plac raze!

… Ce-ți trebuiesc fraze…?

Numai să-ți amintești cum flatulează loaze???

… Morții să-i trezești c-o toacă

Dacă-i învățată să tot tacă și să zacă pe coadă ca o vacă !?!

*

5 iunie 2012 la 08:58  – 27 iunie 2012 – 2 august 2017 

Chirie contra sex. Există! 

Și cu

Balada cacatului de inginer lustruit

Pentru că

Și-n revistă

Doar ei știu de ce-s pe pistă!

*









________

*

… Nu este Viața… o Carte?

Nu sânt florile ce le semănăm… Fluturi?

… Nu sânt ele făpturile acelea gingașe… Născute ca să te bucuri?

Nu sânt ele Viața… Ce trebuie să o ocrotim… Prețuim?!…

… Și atunci… De ce… Viața altora să o batjocorim?

*



*

… Sper să nu te uimesc… Dacă așa gândesc!

… Nu crezi că „am un har, a le împleti”?

O-B S-M… Ce zici, despre ceea ce am făcut aci?

… Găsesc această poză…

Ca și pe-aceea ce pentru Suflete ciuntite mi-ai adus-o

Atât de expresivă!

…

Cred că nu-i de mirare… că așa gânduri se înfiripă…

*

*

12 august 2017

Cu Voia lui Dumnezeu

*