Norocul

22 Sep
Norocul
  

Crezând că n-o să am noroc în viață

Eu, de la viață, chiar că n-am cerut nimic

Sperând că Tu o să îmi îndrepți pasul

Și voi primi, totuși… și eu, un pic…

*

Căci doar știam că sânt săracă

Și că modestă am să fiu…

Și numai cu a mea străduință

Ce voi avea… atuncea știu…

*

Și chiar de nu sânt credincioasă

Sau, poate nici nu știu că îs

M-am străduit ca-n a Ta față

Numai curată să exist!…

Căci inima care mi-ai dat

Nu poate altfel!… Nu face păcat!

*

Și, pân’ la 24 de-ani, m-ai însoțit… M-ai apărat!

Și-ntr-o secundă m-ai uitat!

De-atunci, străbat doar drumul vieții

Și numai o-ntrebare sânt…

Și un răspuns aș vrea să-mi dai!

Cu ce-am greșit?…

Cu ce-am greșit?

*

Și știu… Că nu m-ai făcut proastă!

… Și nici urâtă nu am fost!

Și toate darurile Tale

Le-am prețuit!… Mi-au fost un trost!

Și nu m-am încrezut cu ele!

Știam că Tu doar mi le-ai dat…

Și cât de rău doar mi-a părut și-am admirat

Pe aceia cărora mai greu în viață li s-a dat!

*

Și n-am râvnit nimic la nimeni!

Și nici invidia n-o cunosc!

Dar, oare?… Oare?…

Ce greșeală oi fi făcut?… Și, cum a fost?

Căci nu cred că nevinovată, așa, de-odată m-ai lăsat

Și-ntr-o secundă m-ai uitat!

*

De-atunci, străbat doar drumul vieții

Și numai o-ntrebare sânt…

Și un răspuns aș vrea să-mi dai!

Cu ce-am greșit?…

Cu ce-am greșit?

*

Și de-oi fi fost nevinovată

… Căci numai așa mă cunosc…

Oare, de ce-am fost pedepsită?

Și, pentru ce să găsesc rost?

*

Și dac-a fost doar încercare…

Doar, care este rostul ei?

Când îmi vei da răspunsul, oare?

Și ce va avea ca temei?

*

Căci, pân’ la 24 de-ani, m-ai însoțit… M-ai apărat!

Și-ntr-o secundă m-ai uitat!

De-atunci, străbat doar drumul vieții

Și numai o-ntrebare sânt…

Și un răspuns aș vrea să-mi dai!

Cu ce-am greșit?

Cu ce-am greșit?

*

Crezând că n-o să am noroc în viață

Eu, de la viață, chiar că n-am cerut nimic

Sperând că Tu o să îmi îndrepți pasul

Și voi primi, totuși… Și eu, un pic…

*

Căci doar știam că sânt săracă

Și că modestă am să fiu…

Și numai cu a mea străduință

Ce voi avea… atuncea știu…

*

Eu de la viață n-am cerut nimic

… Căci asta nu am învățat…

Crezând că sânt așa săracă

Cum mama doar mi-a repetat

… N-am vrut dorințe să îmi pun

Ce nu sânt de realizat!

*

Și… Să fi fost asta greșeala…

Ce doar în viață am făcut?

Ar fi avut, atunci, norocul…

Și pentru mine-un pic… În gând?

*

*

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: