*
Te uita… Cum adie vantul Purtand frunzisul pomilor Sa magaie in recviem pamantul … C-a mai trecut un an, in zbor. * Si uite!… Cum pluteste norul Citind in el un ascuns dor Si cand sa-l prinzi, ti se destrama … Caci totul este trecator! * Si ploaia ar putea sa-ti spuna Cand uda trupul muritor Si-ti spala fata de tarana Ca urma-ti sterge-ntr-un izvor. * Citesti in anii plini de zgura … Stii c-au batut si vant si ploi Iar norii… Ce pe-aici trecura Te-au slefuit in sase foi. * Si totusi nu te-au biruit! Si daca ti-ai vazut mormantul Si i-ai strigat ca ai sa vii … Si ca-ti vei tine juramantul! * Chiar cocarjata de-ti e sira Si coarda vietii sta sa crape Tot mai intrebi… Care-i menirea? … A ta… Si a fiarei lincave… * Ce-si zice ca isi face parte … Si cand satula e de azi Dar nu vrea trece mai departe Far’ sa te vada c-o sa cazi! * Clefaind isi linge apoi laba Cu care-n brazda te-a tarat Zicandu-si ca de om intreg ii este treaba Din toate sa isi ia!… Fara a fi parat! * Tu vei gasi in darul sfant O urma mica de putere Sa te indrepti chiar de te-a frant Asa dezvaluind a vietii mangaiere. * Sa intelegi ca ti s-a dat asa Sa tragi acea povara care Numai te-a inclinat candva Sa cresti apoi… Mai drept!… Mai tare! * Sa recunosti ca si urgia La fel in om se rasadeste In unul incolteste-un fir firav Ce-l lasa apoi, smerit, de izineste! * Iar altul, tot satul de azi Dar nesatul dintotdeauna O sa-si hraneasca buruiana… Ca sa cazi! Ca sa se-aleaga de om bruma! * Si-n timp ce unul tot ridica A vietii piatra ne-nclinat Ca sa strabata al ei drumul Caci asta-i este la om dat… * Un altul seamana… Ca-n vorba! Dar uita roada ce-o va lua Cand i se revarsa tolba … Si gol in urma-i va suna! * Asa-i a lumii lacomie! … Nici banul nu e mai presus! Izvorul sta in marsavie … Ce-n inima… Intai si-a pus!*
*
Comentarii recente