
19 August 2014
*
*
*
Pe rug ar trebui să arzi, minciună!
Și nu pentru că victimă a oarbelor intrigi ai devenit
… Căci, câți nu au gustat în urma ta-n țărână
Când roadele-ți prefăcute viața le-a năclăit?
*
A ta amprentă tot mai adânc sculptează
A lumii față!… Cu anonimi nimic spunând!
Ce-i râd doar adevărului în fața-i trează
Când spuza-și trag pe turta lor, hlizind!
*
O matcă ce prin tine, abundent, într-una supurează
A goalelor păpuși, tronează pământul saturat
Iar omul sincer parcă vergetează!
… Nu are trecere decât la-nmormântat!
*
Și-ai tăi copii hidoși hlizesc în fața omeniei
Și o dezbracă, hainele-i smulgând
Apoi, o scuipă fară jenă și-n fata idioției
Ca s-o târască prin noroi, scandând!
*
Cu pietre, fii bătută!… Asemeni javrelor turbate
De-a căror molimă oamenii să se ferească știu
Dar adevărul, de câte ori, batjocorit de tine, doar se zbate
Neajutorat!… Și, când te-am dat de gol, e prea tărziu!?!
*
… E prea tărziu!
*
Căci, de ne-ar putea să spună…
Câți au mușcat în țărână
Pentru fața ta păgână
… Când adevărul l-ai hulit?
*
Tu ești maica ereziei!
Mama a fățărniciei!
Și-a batjocurii că sânt… Sinceră și prea tăcută!
Astăzi, am venit la nuntă…
Să iți spun ce ți-am dorit!
… Câte am mai pătimit
După gunoiul ce-ai sădit
În neghiobul prăpădit
Ce pe viață m-a sluțit
… Căci, sufletul mi-a schilodit!
*
Și nu am rost de scăpare
Decât sub o lumânare!
*
Asta face unul care numai la el s-a gândit
Corn de nisip otrăvit
Care așa a cinstit
Darul vieții ce-a primit!
*
Asta seamănă părinții
Când își cresc nechibzuiții
*
*
*
Cu care mândri mai sânt
… C-am tăcut ca un mormânt!
*
Așa că… Oameni cinstiți!
… Mai degrabă chibzuiți
Minciunii să îi plătiți…
După sufletul hapsân!
… După fapta de păgân!
*
Nu să numărați în gând
Frimituri scuipate-n rând
… Ca s-alegeți din gunoiul
Ce vi l-a lăsat puroiul!
*
Asta e… De-ați chibzuit…
Ce omul sincer a tot primit!…
Eu sant iubita Soarelui!… Demult asta o stiu… N-am cum sa cad!
C-oricat in arsita-i m-as lafai, stiu… Nu pot!… Nu pot sa ma ard!
Si stiu doar… Cum ma mai iubeste!
Si nici nu ma va omora!… Nici sufletul nu-mi va ciunti!
Si nici nu ma va arunca… Nu m-o lasa in urma lui si va pleca departe
Cand bolta zi de zi… de la rasarit, pan’ la apus strabate.
Si stiu!… Si maine va veni… Si iar ma va iubi…
Si zi de zi… Si an de an… Pan-oi inchide ochii, mereu asa va fi.
El este singurul care patrunde adanc… in suflet la mine.
Ce ma cunoaste! Care stie… Mi-e rau?… Sau mi-este bine?
Cel care sufletul… asa cum mi-am dorit, mi l-a invaluit
Cel care… pana si inima-mi ciobita mi-a incalzit!
Dar ganduri negre, in stoluri, vointa mi-o infrang…
Si-atunci adanc in mine, in inima mea, plang!
… Cum mai plang!
Si-n largul marii cum m-as pierde… si-as vrea sa ma afund
Caci nu stiu sa inot… Si sa o fac, nici n-as avea-o-n gand!
* … Dar cand inapoi… La tarmu-i doar privesc…
Si vad cine la mine asteapta… Nu pot!… Nu pot sa indraznesc!
Dar stiu… Cand gandurile negre iar ma invaluiesc
De cate ori atunci… Doar in secunda unui pas privesc?!
Si-n ultimul meu drum, atat l-as mai ruga
De despartire, pe frunte sa-mi mai daruiasca raza sa
… Asa cum a facut-o si la mama mea!
O ultima raza doar sa imi mai dea… O raza de lumina!
Sa uit… ca pe acest pamant am fost deja tarana…
*
Dar stiu… Aceasta dorinta nu-mi va putea indeplini…
… Caci pentru despartire… Cum tarana eu voi fi!
Dar poate… C-am fost iubita lui isi va mai aminti?
… Si atunci, in acea zi, pentru mine si mai puternic… Atunci va straluci?
Eu sant iubita Soarelui!… Demult asta o stiu… N-am cum sa cad!
C-oricat in arsita-i m-as lafai… Stiu!… Nu am!… Nu am sa ma ard!
Si stiu doar… Cum ma mai iubeste!
Si nici nu ma va omora!… Nici sufletul nu-mi va ciunti!
Si nici nu ma va arunca… Nu m-o lasa in urma lui… Si va pleca departe
Cand bolta zi de zi… de la rasarit pan’ la apus strabate.
Si stiu si maine va veni… Si iar ma va iubi…
Si zi de zi!… Si an de an!… Pan-oi inchide ochii, mereu asa va fi!
El este singurul care patrunde adanc… In suflet la mine.
Ce ma cunoaste!… Care stie!… Mi-e rau?… Sau mi-este bine?
Cel care sufletul… Asa cum mi-am dorit, mi l-a invaluit…
Cel care … Pana si inima-mi ciobita mi-a incalzit!
… Da, Doamne, timpul inapoi
La ziua cand l-am cunoscut!
… Fa-mi, Doamne, inima de piatra
Sa nu trebuie azi sa uit!
… Da-mi, Doamne, mintea-mi dinainte
In care toti la usa-mi stat…
Si cand de falsele intentii…
Cum am stiut si aparat!
… Si pune-mi, Doamne, vorbe-n gura!
Nu mai lasa sa-nmarmuresc!
Nu mai lasa sa-mi inghit vorba!
… Ca sa-i spun tot!… Tot ce gandesc!
… Ca-n ziua-n care… Fară noima
Mi-a spus… De azi, nu te mai iubesc!
Nu te mai iau!… Nu te mai vreau!
… Marita-te si ia pe altul!
De-ntreb … De Ce?… Doar a tacut!
A plecat in lume… Si a uitat ce mi-a facut!
… Si pune-mi, Doamne, vorbe-n gura!
Nu mai lasa sa-nmarmuresc!
… Si pune-mi, Doamne, vorbe-n gura!
Ca sa pot viata sa-mi traiesc!
… Si nu-l lasa nepedepsit!
Caci doar s-a strecurat ca hotul.
… Caci cand i-am spus, asa cum sant
S-a bucurat!… Si mi-a luat tot ce am avut!
Mi-a luat si visele-mi putine
… Si-apoi pe loc m-a azvarlit!
Ce mi-a facut nici n-a gandit!
…Si nici cu ochii n-a clipit!
Da-i, Doamne, azi pe unde e
Da-i jarul ce ma arde-n piept!
Da-i noptile de insomnie!
Da-i, Doamne… Da-i şi lui sa stie!
… Da-i gustul de zadarnicie!
Unde-i sant vorbele-i desarte?
Ce-a facut cu nevinovatia mea?
… Si unde mi-e curaju-n viata
… Si tot ce am vrut de la ea?
… Arata-mi, Doamne, a ta fata!
Nici o pedeapsa nu-i prea mult!
Ca m-a injosit pe viata…
Nu pot sa-l iert!… Nu pot sa uit!
… Si chiar de, Doamne, la lumina
De-atuncea tu mi-ai ajutat…
Ca m-a injosit!… Ca sant tarana!
… Si pata-n suflet am purtat…
Nu pot sa iert!… Caci n-am uitat!
… Si nu-l lasa nepedepsit!
Arata-i ca-n sfarsit sa stie!
Da-i, Doamne!… Da-i si lui… Ce mi-a dat mie!
… Da-i gustul de zadarnicie!
Comentarii recente