Blestem

 

 

Foaie verde untdelemn

Asta… Doar n-o fi un semn

… Sa citesc ce mi-a traznit

Dar sa scriu n-am indraznit?!

 

 

 

… Dac-ai stii, chiar mi-am dorit

Sa-l vad si eu pe sfrijit

… Ce umbla cu cotofana

Fara sa-i dezvaluie pana

Cand ii tot pureca blana

Zicand c-ar fi Sfanta Ana!

 

 

 

… Deci, cu aia curvistina

Si ma incanta la cina

… Ca apoi… Cum e la boi

Sa-si ia curva inapoi!

 

 

 

… Si eu gandii tot asa:

Ca cersetor l-as revedea

Cum va sta cu mana-ntinsa

Pentru clasa lui cea stinsa

… Si obrazul necurat

Cand ca fata m-a patat!

 

 

 

… Poate-aude Dumnezeu

Ce-mi fu pan’ acuma Zeu?

 

 

 

… Sa-l vad, totusi, pe saracu’

Mai sarac decat ‘i-e cracu’

Cand ca vierme cuibarit

… Omenia a slutit!

 

 

 

Cand ravnea bogat sa fie

Pe vant solul meu sa-i vie

Spuza sa i se spuzasca

Doar cenusa s-o ocheasca

… Asa cum eu mai adun

… Fir de viata din ce spun

Ca ce-n urma mi-a lasat

Doar pasul mi-a  apasat

… Cand, din pacat’ n-a ajutat

S-apuc drumu’ ce-a scrutat:

… Sa plec, inaintea lui!…

De-aia, astazi, i le spui:

  

 

 

… De voi trece peste-o poarta

Mana-ntinsa fie-i soarta!

 

 

 

Din infern sa ma desprind

… Pasul iar sa mi-l intind

… Simtindu-l pe Dumnezeu

Cum mi-a dat semne mereu:

… C-a lui mana, peste mine

Ma vegheaza inspre bine!

 

 

 

… Dar uite, eu m-am oprit

La mucegaiu-nstarit

 Gandul nu l-am mai stropit

Pentru asta nedospit

… Ca gunoiul de starpit

Sa ramana pomenit

Unde-a-ntarcat mutu’ iapa!

… Pana o sa-i bata sapa!

 

  

 

Cotofana-i fie muma

Cand acas’ il crescu ciuma

Fie stors ca o lamaie

Ca doar bruma sa-i ramaie

… Ca sa poata insuma

Pana-si trage plapuma

Sa-i puna inel mormantul

Ce nu-si uita legamantul!

 

 

 

… Si-a lui pula, pentru-adina

Sfanta Ana cea divina

… Deservita in surdina

Ca avea sa-i dea masina?

… Ce-o purta si bibi-n gura

Cu nivelu-i de cultura

Ce-l mana in rapandula

Laudandu-si-o ca scula

Pretinzand ca nu-i o mula?!

 

 

 

Daca asta-si vru emblema

Ce i-as lipi-o ca stema!

… Pe chelia-n loc de fatza

Ce mi-l ascunde pe fleantza

Ca pe-o coala neatinsa

Unde-mi zace carpa-ntinsa!

… Dar cum si asa, nu-i toata

… Cat a fost de laudata

Ca sa-i fie pe masura

… Etalonu-i vreau in gura!

Mai exact, chiar intre dinti!

… Si-atunci sa-si iasa din minti

Ranjind palavre fierbinti

Sa ma pot ruga la sfinti!

 

 

 

… Si sa spuna cum, acasa

Circula-n metresa aleasa

Pan’ minciuni sa-mi fi turnat

… Asa cum mi-am adunat

Adevarul, pic cu pic

Despre omul de nimic

… Cand traznitu’,  fulgerat

Dupa ce m-a-nfasurat

Si-n fine, m-a incantat

Nici macar nu m-a catat!

 

 

 

Si cand carpa o fi supta

Sa-i mai steie!… Nu-i fie rupta!

Boasele-i fie ca ceapa

Iuti… Sa nu-i ajunga apa!

Sa tot vrea la clopotat

Cum plangea ca-i apretat

Ca de gat sa i le lege

Cineva ce va-ntelege

Despre-a omeniei lege!

Si sa nu-mi uite de frunte!

… Pe Dobitoc sa-l infrunte!

 

 

 

Dreptatea sa-si puie semnul

Ca-i la fel ca untdelemnul

… Adevarul ce razbate

Dupa 31 de-ani… Cat poate

Si sa-mi fie de cinstit

… Prin cineva insufletit

Ca din al meu povestit

Prostu’ ce-arata ce este

Sa-nvete ca asa este:

… Ca de intri-ai de iesit

Cand ai fost un necinstit!

… Si atuncea, la taraba…

Poate face-n fine-o laba!?

 

 

 

Ca sa cugete zgarciobul

Cand ii va straluci ciobul

Despre-a Boului poveste

… Handralaul care este…

Cu caracterul urat

Cu care m-a doborat

… Care-a iesit la impins

Ca sa aiba, apoi, de lins

Cand, in mine, viata a stins!

 

 

 

S-aiba parte de blestem

Cum eu, sub al lui, tot gem!

… Saracia iar sa-l roada

Si iar sa n-adune-o roada!

Ceasul in dreptate bata

Pentru fata de-altadata!

 

 

 

Cercul mortii fie-mi rupt

… Und’ pe-al vietii mi-a-ntrerupt!

… Sa-mi fie blestemul stins

Cand pamantul m-a cuprins!

 

 

 

… Si aici, imi mai ud gandul

Pana-mi voi incheia randul

Sa nu-l las pe Mana-ntinsa

Cu averea-i necuprinsa

… Cand are de socotit…

Azi, dobanzi pentru clatit

Chiar in rate strecurate

Si de clopote purtate

… Gunoiului crezut barbat

Ascuns in omul turbat…

Ca de-o sta sa milogeasca

Viata bine sa-i tihneasca!

… De mine sa pomeneasca!

 

 

 

… Si chiar de l-o ierta blestemul…
Azi, pe paine-i puse gemul

 … Cand picai cu untdelemnul

Dumnezeu facandu-mi semnul!

  

 

 

… Dar, acum… Il las sa linga!

… Si-unde poate sa impinga

Pana o fi prins in chinga

Ca neamu-i prost sa se stinga! 

… Ca asta-i numai de saracu’!

… Sa tamaiezi ca dupa dracu!

 

 

 

Foaie verde untdelemn

Blestem, Doamne, la blestem!

… Ca am fost fata curata 

Si-n locul curvei lui scuipata!

… Insemneaza taratoarea

Ce nu pretui onoarea

Scaldandu-se-n nerusinare

Si-n lasitatea uimitoare

Cand cu opinca m-a calcat

Obiala cu sange spurcat

Sa-si lase dara murdariei

Pe fata nevinovatiei!

Lasa, Doamne, semn prin mine

Cum semne mi-ai lasat din tine

Ca lacrimile sa m-aline

Cand m-am pierdut printre suspine

Si m-ai trimis apoi in lume

Sa-i spun Sarpelui pe nume

… Ca sa stie si-alte fete

… Ca platesti la ciucalete

Sa vorbeasca, asa ca mine

… Cu increderea ca vine

Ziua ce striga… Rusine!

Rasei ce-a uitat de Tine!

… Si ia piatra de pe mine!…

 

 

 

Si de zisei… Pe lume nu-i…

http://wp.me/p3ncfC-i6

 

… Cand incepui sa i le spui…

Astazi, poti sa ii mai pui

La capataiul hotului:

 

 

 

Pentru sufletu-i… Blestem! 

… Pentru ceea ce suntem!

Daca ne nastem si nu vrem

Sa fim oameni!… Caci putem

… Bogatia Ta s-avem!

 

 

 

Ca dragostea mi-e rugaciune

… Ce-ncrederea in mine-mi pune

Ca am sa raman curata

Si de-am sa-i fiu femeie… Ca si fata!

 

 

 

Nu c-am sa fiu batjocorita

Si cu zabale murdarita

… De o javra inraita

Ce curva-si tine pregatita!

 

 

 

De-aia, Doamne… Da-i blestem!

… Ca doar Tu stii cat mai gem!

  

 *