https://oamenicasobolani.files.wordpress.com/2015/10/ca-sa-se-dea-si-el-de-ceasul-mortii-27.jpg
*
Trece viața!… Cornul izbăvirii sună!
Și mai rece!… Păgubiții or să-și spună
Când El turma își adună să ne pună o cunună
Ca un semn de… Noapte bună!?
*
Doar atâta!… Doar atâta ne-a hrănit
Până când ne-am vlăguit și-acum e de vuvuit
Cornul vieții-orânduit s-arate cum ne-am dovedit
Din drob de sare-agonisit prin câte am înfăptuit!
*
Prin furtună…
Ține-mă, Doamne, de mână
Și îmi spune… Ce-am greșit!?!
Pentru ce am pătimit?
*
Știi că hoții…
M-au călcat pe rând cu toții
Și-n mormânt mereu îmi scurmă…
Ține-mă, Doamne, de mână și necazurile-mi curmă!
*
Trece viața!… Tu să nu îmi mai lași mâna!
Pân’ m-acoperă țărâna să mă cred în săptămâna
Când mă știam sigură-n turmă!
Că n-aveam lipitori pe urmă…
*
Pân’ mă-ncântă la izvoare… La otrăvite-adăpătoare
Știi, Doamne, ce înșelătoare cu dracu’ pus pe șezătoare
Și copărtași la cingătoare, dându-se binevoitoare
Că fui mioară-ntre mioare, de înțelepți ascultătoare…
*
Că ei mă-mpărtășiră mereu cu-a Ta poruncă…
De vreau s-am sufletul ușor, să mă mărit ca pruncă!
Să iau aminte că deja îi e minciuna gata
Aceluia ce stânca va urni ca să mă prindă roata!
*
Când chemarea pașii mi-i poartă-nspre răscruce
Tihna neliniștii s-o am și sub putregăita-mi cruce…
Nu mă lăsa să cad în secunda când cat îngerii duși!
Fii-mi alături cum vorba dup-un veac mi-o dăduși!
*
Mâna să-mi ții, nu ca-n ziua când în laț mă văzuse
Să respire prin clipa cum de nas mă mai duse
Măcelarul ce la cadâna-i pusă pe hâră mă târă
Să și-o ridice și prin a sângelui nevinovat dâră!
*
Străfulgeră-i secunda răscrucii când o să-i fie clar
C-a fost nimicul ce a nesocotit și înmiitu-ți dar!
Nenorocirea-n vânt odat’ să mi se ducă!
Să n-am de ce să-mi pară rău că viața-mi fu nălucă!
*
Și de n-oi fi fost demnă când nu-ți cat la altar
Măcar atâta sorții să mi-i mai pui în dar…
Cu tot ce i-a fost neamul ce-și blestemă nepoții
Să urce pe morminte!… Să stea în rând cu hoții!
*
Când mătrășită-i viața și-a urzicarului, păgână
De darul ți-l scuipară până să-l aibă-n mână
Străfulgeră buhaiu’ stând iar în fața porții
Ca să se dea și el de ceasul morții!
*
Înjugă dobitocul la noaptea făr’ de pată
În care libertatea zadarnic și-o mai cată
Să vadă torțe-aprinse purtate de-ăi smeriți
Cum el n-o să primească în iad!… La rătăciți!
*
Trece viața!… Cornul izbăvirii cheamă!
… În sfârșit!
Iarăși sântem doar de-o seamă
… Ca născuți de-aceeași mamă …
Să nu mai am de nimeni teamă!
*
Neghina stă în trădător!… În Juda ca un vânzător
Al vieților scrise cu dor de Cel Atoatevăzător!
*
Tot răsună!… Dumnezeu turma-și adună
Ca să ne ierte, păgubiți… pe-aici… De alții osândiți!
*
Îngenuncheat până la zbor, ursit să te vegheze-un nor
Sau liber, nimănui dator… Împărat și cerșetor
Cândva, e rândul tuturor!
*
Pământul e nerăbdător!
*
Cornul turma Îi adună…
Este timpul să ne spună:… Noapte bună!?
*
… Nu ne-om mai lua de mână!
… Nu ne-om mai târâ la stână!
*
‘N-depărtare… Se tot aud niște mioare…
Cin’ se dă să le omoare când le fur-a vieții floare
… Trecătoare….
Fără milă și onoare… Ce-ați ieșit la vânătoare?
*
Dumnezeu vă dea culoare după drobul vost de sare
Otrăvită chiar din pântec de-ați crescut fără descântec
Să mă ție Semnul Sfânt ce-mi dădu grai peste pământ
Cu deznădejdea să încânt după rafalele de vânt
Când pe-aicea scrise-avânt!
*
Noapte bună!
Cornul vieții-a moarte tună!
(… Chiar n-auziți cum răsună?…)
*
Bine că odată trece!… Acum, Hai și mă petrece
Cum mă purtași MURDARULUI să-i strig…
De Mi-l spălași de-un firfirig!
*
DOAMNE, cât mi-a fost de frig!
*
Până leagă cuiul lemnul, așa cum îmi dadusi și Semnul
Pentru omu-așa de mic… Când vorbe nu spuneau nimic
În ziua-n care mă ridic, fă-mi și visul veridic!
*
Cheamă-ți, Doamne, oștile!
… Sparge la hoți găștile!
Ca pe Juda să-i dezbraci că se tem că mor săraci!
*
Să răsune Adevărul!
… Pe-unda Dreptății să cat Cerul
Când mi-arătași și temnicerul oglindindu-l cu hangerul!
Poate…
Ca eu să-ți fi fost îngerul ce lumii-i duce fulgerul
?!?
*
*
*
Comentarii recente