romeo-JUDA de SCUIPAT

Iarasi M-A chemat

… Tocmai asta am uitat!

Cred ca pe toate i le scurge

Ca sa aiba FUTALAUL ce mai suge

… Caci pana muma a plecat

Va trebui si intarcat…

Sa nu stea numai pe uscat!

*

„colegiimei”

… Stii pe cine am visat?

Sau faci o paralela cu

 „romeo-p9”

… pentru cel ce

pentru o CURVA si BANI

obrazul si l-a cacat…

… Caci sufletul i-a fost demult SPURCAT?
Dar de gandesc Doamne, la povestea TA,
Cum mi-ai dat Instinctul sa-mi spuna Ceva!
… Si de aia te-am visat?
… Ca la fel ca tine am patit…

Cand

SARPELE… ca JUDA…

banii a ravnit!?

… Si de aceea de ZIUA TA pe „romeo-p9“ m-ai chemat?
Sa ii mai spun CEVA, la ceea ce-ai dictat?

Sa isi priveasca

sufletul SPURCAT

cand isi priveste HADA!

 JUDA!

*

Caci SUFLETUL SPURCAT… cu tata i l-a dat

Cand in SODOMA si GOMORA l-a FATAT!

*

COLEGIIMEI

 da-i te rog lui

 romeo-JUDA de SCUIPAT

 ultimele randuri!…

Nu crezi cumva ca l-as putea pune pe ganduri?

Si chiar daca AZI, asa ar fi…

CUI i-ar mai folosi?

*

Acum, ai de citit

PROST INCHIPUIT

Ca sa te gandesti in ziua cand mori,

De ce ai trait!?

Si ce bine-i ca,

Viata nici o sansa nu-ti mai da!

…Crezi ca am uitat?

Unde-mi este sansa… ce viata mi-a dat? 

*

Dar de ar sti el…

ACOLO va fi doar VITEL!

Si in urma, vor ramane astea scrise… Ca apel.

Ce-si face

MITOCANUL

cu mana lui

Cand

VREJUL l-a condus

Nu trebuia, cumva… Sa le fi spus?

 

Kamikaze,… (2)

Astea sant buruienile ma-sii, desigur! 

… Cum le-ai atins, s-au si scuturat!

Asa cum  praful  s-a ales si din viata-mi…

… Cand pentru NIMIC… acest DOBITOC  a crezut ca m-a meritat!

Acele 4 ZILE!!!

Sa ti le ofere…

 PULICA…

Pana absolutiunea ti-o VA da…

Ca sa ai timp sa te distrezi, ca si atunci, cu CURVA ta!

… Iar despre rest sa poti gandi…

” CE PULA MEA!!!”

Cu

Gaudeamus igitur

Sa bata bine TOACA…

Pentru

MALACUL cu MALACA!

Slavita fie…

samanta

Pe care a purtat-o VACA!

 *

Kamikaze…

   … Si totusi, acum daca s-a spart barajul ce as scrie si ce n-am spus colegului meu… caci vroiam sa-i scriu doar pe scurt… fara lux de amanunte. Nici aici n-o voi face chiar asa cum da de inteles exprimarea… insa cateva as mai zice… poate improspatez si altora realitatea, daca vei lasa… ceea ce nu-ti cer insa.
    … N-am scris despre prima data cand Dobi s-a dus acasa… dupa ce eram sa zic „prieteni”. Schimbaseram deja poze si eu merg la gara… cum vorbisem… sa-l iau. Pluteam nu mergeam… si tocmai am intalnit un baiat de la Energetica… care ma intrebase nu demult de vorba. Direct! Fara ajutoare… dar asta este probabil tricul Lasilor sau Ingustilor la minte, de speta acelui Prolet, care vor sa se puna in alta lumina decat aceea in care le vegeteaza inteligenta bolnava.
    Nici un baiat nu fusese mai „curajos” sa zic asa pana atunci… si baiatul asta… (caruia mai tarziu i-am zis ce am patit )… chiar mi-ar fi placut insa era mai scund decat mine. El tot incercase, pana candva si-a gasit pe cineva… insa cand ne vedeam, vorbeam de parca ne-am cunoaste de cand lumea. Acum, nici nu a trebuit sa deschid gura, ca a vazut cat eram de fericita.
    Deci coboara Dobi din tren cu doua buchete de flori. Nici n-am asteptat sa fie unul pentru mine… si asa cum am scris undeva, nu-mi plac buchetele de flori, caci nu vad de ce sa ma bucur eu o zi de ele, cand acolo unde cresc le merge mai bine.
    Deci, avea un buchet de trandafiri rosii… nu chiar din cei de soi cum aveam acasa, mai mult inruditi in a cata? generatie cu macesii… insa inima mi-a sarit si mai sus, cand l-am primit eu.
    Celalalt buchet, cred ca era de crini… zice Dobi ca ma-sa il trimite pentru Adina ( Hada), ca i-a zis ca-i face proiectul.
    Acum imi zice si ca i-a spus ma-sii ca are o noua prietena… pentru mine era normal cu 28-29 de ani sa aiba, poate, o alta prietena… si ca i-a aratat poza mea. Ea ar fi zis… doar nu are picioare strambe?… cu toate ca era o poza bust… iar el ar fi asigurat-o ca chiar le-as avea prea drepte.
    Cam doua saptamani mai tarziu, vine si sora lui sa-l viziteze si innopteaza la cine?… Eu as fi asteptat ca la mine… insa nu!… innopteaza la hada. Iar a zis ceva ca sa pot accepta si a doua zi am fost analizata… cand am petrecut toti trei catva timp impreuna. Daca ma-sa nu a stiut totul si si unde jocul asta va duce…
    Iar cu salteaua despre care am zis… Era sfarsit de scoala, deci plecam acasa si Dobi zice ca-mi cara el geamantanul… caci aveam tren cam la aceeasi ora. Trebuia sa-l iau insa de la camin… ca de sfarsit… si apoi treceam la mine sa luam bagajul.     Asa ca il caut si acum este voie sa mergi si in camera, asa ca ma duc la el. Si ce vad… intr-un pat erau cateva saltele stivuite ( si azi am impresia ca erau mai multe decat cele 3-4 cate paturi erau in camera) si deasupra este o saltea murdarita… nu zic cu ce. Deci ii zic… nu ai fi putut-o pune sa nu se vada?… la care el sigur gaseste raspunsul potrivit. Ce s-or mai fi distrat toti putoii pe seama mea!… De aceea nu am uitat sa-i mentionez undeva… caci chiar de am privit de alaturi… doar n-am fost surda si oarba sa nu stiu ce „concept” de viata se urmarea. De aceea m-am si tinut la distanta si nu pot accepta ca un asa idiot m-a fentat.
    Si nu numai ca viata nu este doar o secunda… viata este mult mai complicata si despre suflet ce sa mai fi spus… cand il simti mereu ca ar vrea sa iasa, dar inca nu poate.

*

    Cred ca totusi am omis ceva, care spune chiar mai mult cum se ajunge de la minciuna crasa… incet, incet la adevar… De la minciuna pana si-a atins telul… la adevarul turnat cu picatura mai apoi.

    Inainte sa se petreaca faptul, Dobi nu se mai lasase asa des vazut ca ar vorbi cu Hada… de aceea m-a si infasurat apoi repede… Acum era faptul deja petrecut… Intr-o zi, santem la plimbare si la vreo 50 m distanta apare hada… vizavi… asa ca numai o puteam studia fugitiv si Dobi zice… Adina asta imi poarta blugii, ce nerusinare!… sau cam asa ceva… Si zice ca i-a dat blugii sa ii spele… Desigur, nu m-as fi asteptat sa ma roage pe mine sa fac asa ceva, daca lui ii era greu?
    … Nu i-am dat asa mare importanta acestui incident, insa nici doua-trei zile mai tarziu… eram cu A. Elena (Nuti )… (fosta colega de liceu care a tinut neaparat sa-mi bage pe nas dobitocu cu: Haide, Mari! Te rugam!) aproape in acelas loc ca si cu Dobi mai devreme… si iarasi trece Adina (Hada) vizavi… si pot jura ca purta aceiasi blugi. Nuti zice: Uite Mari… si tu la asta!… Nu are si ea nimic… Nici macar o talie! E tubulara!…
    Am zis ca n-a fost felul meu sa ascult bisericute… nu-mi place vorbi sau auzi lucruri ce nu sant intemeiate… Azi stiu! Orice barfa are si un sambure de adevar. La fel, chiar daca am gandit ceva despre cineva… am pastrat pentru mine… Si ceea ce a zis acum Nuti, nu mi-a placut neaparat… in sensul ca era tot barfa si chiar daca avea dreptate, nu credeam ca trebuie spus asta…
    Insa cateva secunde mai tarziu m-am gandit… oare de ce o fi razbucnit asta din Nuti?… Ca asa mi s-a parut deodata… Si mi-a fulgerat si gandul, daca nu cumva stie ca Dobi are totusi ceva cu curva… si ca acum stie ce mi-au facut si ca s-a inselat in el…
    Sigur ca apoi mi s-au spulberat iarasi banuielile si asa a mers jocul mai departe… as putea spune acum… era deja jucat, caci scopul fusese atins.
    De aceea cred si asta… ca fetele au banuit, daca nu si stiut de legatura astora. Mai tarziu, dupa ce se stia ce mi s-a intamplat… cateva fete le-au criticat pe cele doua prietene… Ca pe cine mi-au prezentat?… La care Nuti A. zice ca… doar nu si-a imaginat ca m-as culca asa repede cu el…
    Aici daca citeste cealalta Nuti (colega mea de camera… cati ani Nuti… 4 ani!) poate imi multumeste… ca un baiat, cu un an sau chiar doi mai mic, se interesa de ea si ea nu vroia sub nicio forma sa auda de el din cauza asta. Ce ti-am zis Nuti?…         Da-i o sansa ca eu cred ca este baiat serios!… Si cat a trecut pana te-ai culcat cu el si v-ati si casatorit?
    Asta este cand esti prea sincer si vorbesti ceva numai daca stii ca te poti tine de cuvant. Da! Stiu ca am fost naiva… proasta… dar numai pentru ca pana la aceste exemplare, numai oameni cu caracter am cunoscut si am zis ca daca eu sant cum sant, poate se va pretui asa ceva…

*

Cuvant de inceput…

Doamne,

   Da-mi un semn, cand i-ai pedepsit,

Ca sa scriu Povestea Marsavului si cum m-au casapit!

… Sa scriu despre Tine…

Cum Vorba, din senin, mi-ai dat

… Si la fel si Rima…

Ca azi sa dezvalui fata Sarpelui Spurcat!

… Si de visul meu de acum 32 de ani, cand chiar TE-am visat…

Ca sa nu m-afund si speranta Dreptatii cu mine sa o fi purtat…

… Doamne,

Da-mi si semnul cand cu fata ce-i placu te va cauta,

Ca sa-i arat urma sufletului de om… Ce n-a fost in cinstea TA!

… Cand Tu i-ai dat darul… Dar n-a vrut sa-l ia!

*

 Ursitoare!… Ursitoare!…

De ce-ai fost partinitoare?
Pan’eu ochii i-am deschis
… La fatarnic ma-s-a zis
Fete sa batjocoreasca!
… Pruncia sa terfeleasca!

*
N-ai gandit pan’ m-am nascut
… Sa-l educe-ar fi putut?
De ce mi l-oi fi ursit
Pe marsavul poleit?
N-ai stiut ca nu-i de-un ban…
… Doar un marsav grandoman?
Sau crezusi ca e barbat?!…
… Curvele l-or fi stricat?
*
Ursitoare!… Ursitoare!
… Oare astazi nu te doare?
Cand imi vezi inima rupta…
Nu gandesti la acea prunca?
Cand citesti sufletu-mi ciunt
Si ce soarta am avut…
Fara-un rau sa fi facut?

*

Ea are banuieli
Si-ntreaba l-anceput:
Are ceva cu hada?
El zice nu si nu!
… Ea simte, ce el spune,
Nu e adevarat!
Caci ce barfira oare
Fetele in internat?
Spuneau ca hada,
Nu numai ca-i urata si tubulara,
La al sau, visat de ea, astral corp!

… Nu!.. Nu!…

Ca si cum n-ar fi fost de-ajuns,

Mai era si o curva!

…,,Ce n-a avut noroc!”…

Dupa multe-ntrebari
Spune-n fine cu-ncetul,
Ca o cunoaste bine
Si ea-i face doar proiectul.
… Ea este naiva si crede in el.
Nu-si poate imagina,
De ce altul rau i-ar vrea?
Ea are colegi de treaba,
Baieti seriosi.
Nu poate sa creada
C-ar fi un idiot!
Si e tot naiva si nu se desteapta,

Nici atunci cand hada,

Blugii lui ii poarta!

… Si hada de-ar fi fost putin doar educata,
Ar fi putut sa-i spuna, c-a fost a lui odata…
Un singur cuvant ar fi ajuns… si asta nu s-ar fi-ntamplat!
Insa la mintea-i ingusta, doar a asteptat.
Era oare chiar ea, ce lui nu-i mai dadea,
Ce alta mai avea?
Sau poate si la ea Neanderthal era?

*

Nu l-am mai vazut decat cand sa plecam acasa… dupa Repartitii. In tramvai. Trec pe langa prietenul lui si zicem la revedere. Pe langa el trebuie sa trec caci nu am incotro si se uita ca VITELUL si gandesc: Ce BOTNITA i-au pasat!… Dar asta merita BOUL!
Intre timp aflasem de la una Viviana… care-mi zice ca nu ma putuse suferi din cauza ca i-am luat gagicul lui CURVA…

Caci…

Doar SIGUR… CA AU FOST IMPREUNA!

… Si acum… DUPA toate… n-ai crede ca ASTA a fost… „hai sa-mi bat joc de asta”?
Si despre ce a insemnat si inseamna asta pentru mine… nu iti mai spun ca dureaza prea mult.

… Caci JEGURILE explodate patrund apoi prin pori!

              … Ca la HIROSHIMA!
                   … MOARTEA vine sigur de undeva!
                           … Nu stii…
                           … DE CE?
                           … DE UNDE VINE?
                          … CU CE AI GRESIT, JEGURILOR, candva?
                          Si numai un raspuns ramane, ce toata viata il ai de cautat…

CUM POATE FI… ASA CEVA… ADEVARAT?

*

… Pentru cine oare-am scris?

Pentru sufletu-mi inchis…

 … Sa-i deschid o poarta.

Nu acelui Ipocrit…

Care nici nu a gandit,

Ce am fost odata!

… Iara celui care azi… asa departe l-am vazut…

Ma intreb si minunez… Chiar sa-l fi cunoscut?

Nici coaja nu imi spune ceva… Sa-mi amintesc

… La fel ca si trecutul!… Mai bine amutesc!

Cu ce-am gresit… O, Doamne?!… Si cat sa mai platesc,

                   … Ca sa ma linistesc?                   

                                                         ( 5. Dezember 2012)