Si daca o secunda bate…

* 

Cine sant eu?… Cine esti tu?… Si, ce-i cu viata-nfiripata

Din nimic, in intuneric… Cernuta apoi pe-o vatra luminata?

… De unde vin si, unde plec?… Tot in nimic si-n intuneric?

De ce strigai spre libertate… cand ma chema… Ca un coleric?!

 

 

Cand am lasat plezni basica… ce-atata timp ne-a fost acasa

O inchisoare devenise prin stransoarea-i nemiloasa.

Dar libertatea si lumina ne-au chemat sa spargem ziduri!

… Pana la ele sa strapungem, si de-am fi fost efemeri fluturi!

 

 

Caci, ne e dat sa traim liberi!… La fel ca-n ganduri si-n simtiri

Si nu sa cadem candva prada, goliti de viata… De vampiri

… Cand umbrele lor ne urmeaza si-apoi in funii ne silesc

Ce sufletul neincetat ni-l devoreaza… Pan’ de puteri ne sleiesc.

 

 

Caci, in noi arde nestinsa suprema forma de a fi… Ca infinit!

Descatusat sa fii in viata!… Ca-n clipa-n care in lumina ai izbit!

Chiar daca zilele ne trec ca trupului sa ii dam hrana

Sufletul, ramas flamand dupa libertate, se zbate-ntr-o capcana.

 

 

Si daca spiritul nu ti-l sacrificasi minciunii, ce-o-mparti si altora

Si nici cu bere sau cu vin nu te amortesti, ca realitatea s-o faci altcumva

Nu-ti ramane decat strigatul certitudinii tot mai apasatoare

… Cand viata ti-e o cusca devenind tot mai neincapatoare.

 

 

Si daca o secunda bate…

Atunci… ‘Ti-alegi o alta libertate!

 

*

Un Amoklauf programat de inconstienti cu suflete moarte

Care „FAC!”… Fara a gandi mai departe…

Sa fie asta… Depresie?

De aceea EU nu fac nerozilor si repetentilor… Nicio concesie!

*

https://oamenisisobolani.files.wordpress.com/2019/10/cu-moartea-pe-moarte-calcand.jpg

*

*

Pacat ca nu mai pot privi in fatada zisa fata… Prezentata de-un Primat!

Dar cu aceasta realitate… redusa tot la TABU… pe cine sa fi „socat”?

Banuiesc ca multi din aia ce in barca mea se afla… Inca se mai amagesc

Fara ca sa cantareasca gravitatea ce decurge din fapta unui caracter porcesc! 

 

 

Sau, nu au curajul adevarul sa il recunoasca?

Ori, Libertatea o au demult… Dar, ca mine, nu au putut sa vorbeasca?!?

 

 

Ce-as scrie despre minunate clipe si sentimente ce ma framanta!

… Si as mai rade… Dezlantuit!… Cum o faceam pana sa am inima rupta!

Dar, cand nu ai nici macar un mormant la care sa plangi

Doar murdaria de pe cioburile vietii deplangi!

 

 

Numai ca „inima rupta”… Nu este expresia potrivita!

Poate asa isi lustruieste laurii caraghiosul pus in jug dupa ce am fost terfelita! 

Dar pe PORC, il vedeti pe scena!… Dupa ce m-a pus pe branci!

Ca tu, lume… Sa-l urci! 

*

… Caci, inca asa se face civilizatia… Fara constiinta!

Si, atunci…? 

*