Nu nesocoți iubirea!

Nu nesocoți iubirea… Ce-i un fir purtat de gând

Ce-apoi țese nemurirea viselor trecute-n rând

Prin a inimii bătaie… Din a sufletului sete

Să ne dăruiască-n viață un nectar… Ca să ne-mbete! 

†

Nu nesocotiți iubirea… Ce ne leagă fără plată

Ce ne dă chiar înălțimea c-am cuprinde lumea toată…

Că nemuritori am fi… Când vom trece-nlănțuiți

Peste pragul ce ne-așteaptă ca al sorții rugăminți!

†

Nu nesocotiți iubirea… Când spre voi s-a înturnat

Când descoperim întregul ca femeie și barbat…

Când adânc în celălalt ne dorim să dăinuim

Căci, patrunsu-ne-a mirajul: Singuri nu o să mai fim!

†

Nu nesocotiți iubirea ca pe-un joc sortit ce ne încearcă

Când amprente lasă, neînțelegând minciuna ce-l înneacă!

Căci doar treceți pe morminte… Care nu se mai deschid

Și în loc de pietate răsplătiți cu ignoranța și raceala ce le-nchid!

†

Cum poți fi doar fericit și mi te crezi c-ai fi întreg

Când amprente îmi răsună peste timpul ce-l dezleg?

Nu pentru-ale tale vorbe mâzgălite, sau câteva mângâieri!

Numai moartea mi-a trecut peste suflet!… Astazi… Ieri…

†

https://oamenicasobolani.files.wordpress.com/2013/07/alexandru-dobre-bibi-dracu-imputit-precum-ii-este-cracu-iesit-sa-l-faca-om-doar-sacu-sa-nsoare-a-fuckultatii-de-metalurgie-flasneta-ca-securist-in-misiune-secreta.jpg

*

*