S-au insirat atatea versuri de iubire
S-au scris atatea mii de poezii
Purtand sperante-ntr-o destainuire…
Ca s-o pricepe viata, dar nu doar prin „a fi”!
*
A clocotit atata sange-n vene
Si tampla-ngreunata a zvacnit
Sub tanguiala gandurilor batand cu negre pene
Pana din stavilar au izbucnit…
*
Atatea suflete s-au despuiat degeaba…
In urma lor, nu s-a-nvatat nimic!
Risipitorul de zadarnicie ca om isi face treaba
Caci, pentru restul muncii e prea mic!
*
OAMENI CA ŞOBOLANI 
Lasă un răspuns