Peste zi hartuiesc norii, mai deschisi, mai fumurii Dupa unii-asteapta zorii… Altii ne-nchid cu stafii Si cu ei ni se strecoara, intr-o ceata-nvolburate Griji, sperante si-o catare printre visuri sfaramate. Nici nu stim ca mai exista si-asta lume-aprinsa-n noi Dar in noapte, ne tot cata ca o mana de strigoi… Cum sa fi aflat-o altfel cum ruptura o sa m-apese Daca-n visul de copila gandu-ascuns nu mi le tese? M-am trezit ca si acela ce-n razboi este impins Si aproape-si vede moartea, caci cu arma nu-i deprins. In acel vis, doar ma mutasem in satul alaturat Ca, pana la acea varsta, din lume-atat mi-au aratat… Ani am purtat legamantul ca am sa ma ingrijesc Drumul vietii sa nu-mi rupa ce atata pretuiesc Insa, cand te-apuca unul ce cu moartea ta inchina Doar nu vrei murdari cuibul unde ai trait in tihna? Nici nu stii ce face stropul in paharul rasturnat Pana-n ziua cand vei rupe ata ce te-a leganat Si de pleci cat mai departe, ca sa nu-i mai dai de urma Otrava in tacere roade si te cata mai pe urma! De-ai crezut ca-ti sta paharul… Ca il tii cu doua maini Vine din senin duhoarea stropului scuipat de caini Si nu stii cum ii dai glas gandului exterminat: Daca vrei… Hai sa plecam!… Cu astia am terminat! Decat bataie de joc a astora crescuti prin crime Cu totul le las ast loc cand prin mine curg doar rime Nu mi-o fi la fel de greu cand straini mi-or bate-obrazul! … Haide ca aici, tot hotii vor brazda tarii ucazul!
*
*
N-as vrea sa se faca… poate… interpretari gresite,
facand conexiuni cu articolul precedent.
Daca din Bistrita am plecat…
Acolo, am avut numai zile fericite si cine stie, daca nu am fi tot acolo,
daca nu ar fi venit ZIUA X sa-mi aminteasca unde traiesc
si-n ceafa sa-mi bata iarasi cu UN REPETENT
lustruit in gasca ce INCA scrie:….PREZENT!
*
Chiar pe timpul lui Ceausescu, Bistrita era unul dintre orasele cat de cat aprivizionate,
de vreme ce ne vizitau prieteni din Sibiu ca sa faca si cumparaturi.
Eram ca intr-o imensa famile, cu prieteni nenumarati,
intr-un orasel care numai la cumparat toale mai de Doamne ajuta ma enerva.
Pilele imi TOT aduceau aminte de ERA care degeaba se aurea.
*
Dar, vine CERNOBIL (26 aprile 1986)
… si avem baieti de doi ani.
Despre RADIATII
nu trebuia sa-mi spuna nimeni ceva, ca sa stiu cat de serioasa este treaba,
la o adica,
pentru ca despre ele invatasem mai mult decat multi altii, in Liceu.
Si totusi, ma leg de o speranta, cand imi zice SEFUL MEU:
Güntheroaio, du-te acasa
si cumpara de la Alimentara… Apa minerala ca sa faci la copii mancare!
Si ma si vad plutind, ca un robot, cu siguranta ca nici UN ROST asta nu are,
spre acea Alimentara… BIG…
Ca sa ma trezesc mai tarziu, stand la cisterna care ne-a adus apa
… cum deodata strig:
*
… Gandeste-te daca vrei sa mergem… Ca eu sant hotarata!
N-am sa mai las sa-si bata vreun roman joc de mine…
Mai bine la straini ca n-o sa ma doara asa, indiferent de ce vine!
*
Caci, cand vreau sa fac ceva copiilor, apa aceea era SARATA!
De ce, nu pot sa imi explic!
Atunci imi suna deodata, ce mai vorbeau colegii…
*
Ca BOSII
……………………………………………… Si gandeam ca si
SOBOLANUL ce sta acuma cu MOSII
La de-alde astia integrat, dupa ce-i stoarsera COSII
Sa cantareasca impreuna CALTABOSII……………
Desigur ca in BUNCARE or sa se ascunda, PUTUROSII
… iar NOI… AILALTI…
santem doar soriceii lor…
Ca NU SANTEM de-ai ROSII!
*
Noi LE santem ASIGURAREA de VIATA a astora ce ne-nfasoara
Dar, daca nu pricepem, ramanem marionetele TRASE pe SFOARA!
*
Asa mi s-a umplut PAHARUL… A Doua oara
Si la a treia… Dupa 31 de ani
Incepui sa scriu despre UNDE ajunge UN PRIMAT…
Si despre A lui SUPERIOARA scoala
Care era instituita sa-i dea… ORICUM AR FI… protectia de gala
Ca a trecut cu brio Examenul EI de MATURITATE, in capitala!
*
OAMENI CA ŞOBOLANI 
Lasă un răspuns