Prin pustiu si prin absurd

5 Ian

FeldsteinSculpture

  
 
 
Ma-ntreba aseara vantul: Cum imi este?… si… Ce fac?
Dar pe loc ma batu gandul: Sa ii spun?… sau doar sa tac… 
Ca doar ce-o putea pricepe cand nu este viata lui?
… El nu e inchis in sine… Si mereu umbla haihui.
 
 
 
Si cum sa-nteleaga oare, de ce-mi este frig in somn
… Si adesea, de frisoane, nici macar nu pot s-adorm? 
De m-ar lua vantul cu el… Hat departe sa ma duca!
… Sa ma odihnesc nitel… Da-napoi, sa nu m-aduca
 
 
 
… Ca o vreme, sa mai uit cum ca viata mi se cerne
Prin pustiu si prin absurd… Caci mai mult… Nu pot discerne 
Cand insfacata fui de gheara unei creaturi rapace
Ce nu gandi… De m-o izbi… Cat rau imi poate face!
 
 
 
Iar vantul poate intreba!… Doar eu stiu ce-i in mine…
Dar cand spre cer m-oi ridica… Poate voi sti mai bine?! 
De ce lumina o mai vazui, da-n loc cu capul sus sa merg
… Doar voalul sfasiat imi puse… Si prin lumea mare-alerg?
*
 
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: