Ridica-ti, Doamne, glasul

*

… Ridica-ti, Doamne, glasul… Peste Pamantul tau

Ca sa-ti aduni iar turma bezmetica de rau!

Poti Tu-ntelege omul… Ce-n astre-ar scormoni

Cand pe aici trecu in hoarde de spahii?

 

*

Nu ti-a calcat cuvantul, de-ndat’ ce i l-ai dat

… Crezandu-se, aicea, ca singur imparat?

Si-n urmatoarea clipa, chiar… Salasul ti-a zidit

Iar pana s-o gandesti… Fiul ti-a rastignit! 

 

*

Si cand iti canta imnuri, ca fruntea sa-ti cobori

… Il arde nerabdarea sa calce-a tale flori…

Cu vieti paveaza drumul cruciadei fara de sfarsit

Purtand sigiliul desfraului impertinent… De a fi parvenit!

 

*

Si Tie iti asterne, la picioare, prea indulcita-i vorba

Bezmetica fiinta ce-ar vrea spala ce poart-ascuns in tolba

Cand nu poate cuprinde ce-nseamna aproapele-a-si iubi

Nici cat bob de neghina neavand constiinta… De va pacatui!

 

*

… Nu vezi vartejul care de tot l-a ametit

Cand mai mult si mai mult… Viata a inasprit?

Incatusati sant robii tai… Ce i-a-mbulzit in strunga

Ca drumul sa le dea cand vlaga vietii le-a stors-o-n a lui punga!

 

*

Poti tu-ntelege, oare… Tu, Mare Dumnezeu

Cum azi… Cu miliarde… Numara banul rau?

… Si totusi nu se-ajunge… Pentru un colt de paine!

Sa nu-mi arate oase… Pana-n mormant le-or pune!

 

*

Si-apoi, tot ei cersesc… Ca, cica, n-au de-ajuns!

… Sa adunam cu banul… Pentru un strop de viata dus

Si cand in verva falsa… De banii nostri, putini, ne-au usurat

… Se lafaie cu fapta… Ca ei au adunat!

 

*

… Ca peste ani, s-arate acelas siretlic

Caci turma ce o porti… La cap, chiar s-a ticnit un pic!

La voia sortii maduva suge, rozand pana la os

Ca astazi… Pana si Tara-Muma… La mezat au scos!

 

*

Dar daca pestele la cap s-a imputit cand viata a monopolizat

Si alte lighioane, mai marunte… Mereu au capiat…

Si daca n-ai cu coatele a da, dorinta a te zbate

Ca sa fii om, cum ti-ai dorit… Te vor sluti de moarte!

 

*

Cand ridici glasul si iti tragi mana Ta

Sa-nvete ca Respectul…  Macar… il au a invata?

Caci ne-ai nascut pe toti la fel!… Goi, fara de o toala

… Cand darul Tau in inima ne-ai pus… Sa nu ramaie goala!

*

Dar turma ta supusa manata e spre hau

… De ipocriti bezmetici… Ce-ncalca drumul tau!

Caci si pe tine… In ciozvarte te-au taiat… ca si Tu sa le slujesti

Sa-si potoleasca setea averii si a placerilor lumesti…

 

*

Caci dragostea… Ce ca izvor nesecat ni l-ai tamaduit 

Ca fierea-n inimi… Gata sa se reverse… Doar li s-a cuibarit!

… De aceea, te intreb… Cand ridici, Doamne, glasul tau?

Cum de mai poti vedea toate acestea… Cand n-au un Dumnezeu?!

*