Draga M…, (1)

8 Apr

images

 

    Am crezut ca te-am dezamagit prea de tot cu ce ti-am dat de citit… sau poate crezi… cum or fi facand-o de altfel si altii, ca nu mai am toate strachinile in dulap… La varsta mea insa, cel putin asta am realizat… Sa nu ma mai doara nici „acolo” de ce zic altii… egal despre ce… in legatura cu mine. In fine, ma bucur ca te-ai anuntat din nou!
    Chiar daca alte probleme iti sant mai importante, numai pe scurt despre povestea mea.
    Nu stiu cum ti-am parut ca as fi in liceu… cu toate ca cel putin la glumele lui MD. poate mai m-am dezghetat. MP. a zis o data ca as fi “speriata de bombe” pentru ca nu lasam nici un avans… si daca nu stii, nu erau putine.
Am stiut ca vin dintr-o familie saraca, unde numai tatal meu lucra… la fabrica… iar maica-mea era acasa cu nenumarate ocupatii. Doi copii (am un frate), mereu o multime de pasari, 1-2 vaci, chiar cal, 2-3 porci… O gramada de munca acasa si ce sa mai zic de cea de pe nenumaratele Locuri cu pomi, porumb, cartofi, fan… si… si.
    De aceea am fost nu numai cu vaca la pascut. Desigur, am ajutat la tot ce s-a putut… chiar la carat ciment cand s-a facut casa… cu galeata si eram chiar mandra ca o puteam cara.
Am facut totul cu mare placere, asa cum si sa invat mi-a placut… Poate si ca nu vroiam sa ma blamez neaparat in clasa, insa cand ai note bune, te mai straduiesti putin sa vezi daca poti mai bine. Stiu ca nu am fost un geniu… fereasca Domnul… insa m-am straduit, pentru ca vedeam cat se straduiesc parintii mei pentru mine.
    De aceea, venind la liceu, am stiut repede ca nu vreau sa incep cu baietii… ca asa incep si problemele si eu vroiam sa nu primesc asa ceva. Stiam… viata o sa-mi dea destule… asa ca nu-mi fac singura eu asa ceva. Deci, gandeste ca in 5 ani de liceu… daca-ti mai amintesti cand am fost la Reactorul de la Magurele si am jucat ceva pe porunci in tren, unde baietii sau bucurat ca ne vor pupa, in fine… si pe mine m-a pupat S. (dar numai o secunda…)… si asta a fost la mine cu baietii.
    In facultate era si mai dificil caci venind TOT din sat… eram si mai retrasa. Si drept sa-ti spun, nu mi-a trecut nici Fat-Frumos peste drum… Stii vorba… “Vai de mine, ce sa fie… “.
Am avut cativa colegi mai simpatici… dar numai atat. De fapt toti mi-erau simpatici caci stiam, de acolo nu vine nici „un pericol”. Cu 4 din ei am fost cel mult la un film… apoi s-a inteles ca nu mai este loc de mai mult… Eu le-as fi refuzat si filmul… insa nu vroiam sa fiu asa “uricioasa”. Chiar daca ma straduiam sa dau de inteles ca de fapt nu ma intereseaza „ INCA” capitolul… trebuia sa intru putin in joc…
    Pe Fat-Frumos l-am cunoscut totusi… in anul 3, in Baia-Mare… insa ghinion! Nu numai distanta, ci si faptul ca era la subingineri… si nu-si putea imagina ca partenera lui sa aiba mai multa scoala decat el. Asta a dat de la inceput de inteles ca nu va fi nimic cu viitor aici.
Nici aici nu s-a intamplat nimic… in cele 8 zile cat mai aveam pana sa plec iar in Bucuresti (faceam pratica) ne-am plimbat si chiar daca deschis si-a aratat “intentia”, i-am facut clar cum gandesc si ca nu sant ca studentele din Bucuresti care topaie peste tot.
Apoi am avut liniste si chiar daca ar fi putut sa zica… sorry, imi trebuie una pentru… a petrecut tot timpul cu mine si ne-am plimbat si desigur sarutat. Era clar ca asta va fi totul, de aceea, apoi nu am mai pierdut nici un gand la el… numai amintirea frumoasa o port cu mine si azi si recunostinta ca am cunoscut asa baiat.
    Deci, eram in anul 4 si gandeam ca prin anul 5 poate gasesc si eu pe cineva… ca doar toti se casatoreau cam asa. Pana atunci insa mai aveam destula vreme de liniste si nu-mi bateam capul din cauza asta.
Poate-ti amintesti de Anton Elena de la clasa paralela (A). Ea a facut Deformari tot in Bucuresti si eram sa zic… mai apropiata decat cu altele (cel putin credeam eu, ca ceva legatura mai stransa exista din cauza apartenentei la aceeasi zona geografica…. Sa zic mai exact).
    In fine, cand nu ma durea absolut NIMIC si nu-mi trebuia NIMIC… nici un ajutor… vine ea cu una dintre colegele mele de camera (din camin… cu care era in grupa) si-mi zic ca unul vrea sa ma cunoasca. Bineinteles am zis ca nu vreau… ca nu am interese, insa au insistat si asa il vad pe tipul candva pe un hol… la departare, ca sa-mi dau aprobarea daca vreau sa ma cunoasca sau nu. Daca ne-am privit, sa zic asa in ochi… mi-am zis na, ce o sa fie daca ii dau o sansa… apoi si asa se va intampla ca si pana acum.
    Deci, ma cauta Dobi prima oara si striga deja la fereastra… iar eu cu toate emotiile gandesc… Asta ma cauta de parca m-ar cunoaste… Sau de parca as fi o curva… si mai bine as fi facut sa dispar la WC, insa nu am apucat… caci vazand ca nu raspund… m-a chemat ca orice om civilizat la Receptie.
    Asa incepe Povestea mea, care mi-a distrus tot norocul si si putina incedere in mine ce am avut-o.
Mai intai l-am tatonat… am crezut ca bine… cu toate ca cel mai bun prieten al lui imi spusese (si l-am cunoscut numai putin mai tarziu, deci nu ne cunosteam DELOC!) ca ma-sa este avara si mi-a dat ca exemplu cum s-au dus copii la Dobi in vizita…  Aveau pomi fructiferi, caisi, ciresi… si copiii au mancat cirese, iar ma-sii i s-a parut ca au mancat prea multe, asa ca le-a cerut bani.
    Asa ceva ma convinsese ca cu asta nu vreau sa am de a face… insa cum ghinionul este… m-a convins sa-i mai dau inca o sansa… si inca o sansa.
Asa am aflat si ca in liceu a avut o draguta, pe care ma-sa nu a vrut-o, iar mai tarziu, cand totusi petreceam mai tot timpul impreuna si candva a vorbit si ca in anul 5, in mai, ne vom casatori… l-am intrebat… dar ce va zice ma-ta… ca eu sant saraca… Sigur s-a dat barbat… ca ma-sa nu va mai avea nimic de zis.
    Paralel cu astea insa, de la inceput mi s-a parut ceva dubios… Pe de o parte aveam incredere in cele doua colege/prietene ca nu mi-or fi dat un IDIOT… pe de alta ma deranja ca Dobi tot discuta cu una (despre care fetele ziceau ca… este Urata insa este bogata… Si nu numai asta… este o curva care nu a avut noroc.). Deci, ma tot intrebam ce are cu ea de discutat si de nenumarate ori l-am intrebat… are ceva cu ea?
… La inceput chiar a zis ca nici nu o cunoaste bine… cu timpul insa zice ca i-ar face lui proiectul si de aceea o cauta. In fine m-a imbrobodit… apoi nu credeam ca cu o asa urata si curva ar putea avea ceva… si la fel nu-mi puteam imagina DE CE mi-ar face cineva ceva rau?…
    Deci, toate bune si frumoase, happy… zice de ce nu ne-am culca… caci studentii doar fac asa si mai tarziu se casatoresc… ceea ce eram si eu demult clarificata… Deci, m-a convins si am facut-o… inainte de vacanta de vara spre anul 5.
    Eram asa de indragostita ca slabisem ca o scrumbie si maica-mea, care totdeauna m-a citit, isi facea numai ganduri, fara sa se articuleze… Pana vine scrisoare de la el, pe care desigur o deschide si citeste… unde sta si…”tanjesc dupa tine”.
Eu veneam tocmai de la scalda de la rau si incepe interogatoriul… Daca m-am culcat cu el… Si ca asta scrie numai unul unei curve…
    Maica-mea stia de la inceput ca am un prieten… In timpul acela fusese internata la Spitalul Universitatii in Bucuresti pentru o operatie foarte grea la esofag. Cred ca si de aceea am intrat in acest joc, poate de fericire ca totul a decurs bine…
Mergeam in fiecare zi la ea… si AZI gandesc numai la toata frica de atunci, cum s-a vindecat si ce GRIJI i-am facut apoi din cauza acestui idiot.
Sigur ca n-am mintit si dupa ce a facut putin galagie, batand chiar cu pumnul in dusumea, m-a trimis la idiot… altfel ma pot linge pe bot (chiar daca aveam bursa… toata facultatea am avut) ca nu-mi inchei facultatea.
    Asa m-am urcat in tren si l-am vizitat. Sigur ca m-a linistit si in 2 ore cat m-am plimbat cu el, mi-a turnat ce a vrut ca sa ma intorc acasa.
    Maica-mea mi-a zis sa fiu sigura ca nu ma ia! Intre timp se mai linistise si asa, apoi, la ce a urmat mi-a stat alaturi.
    Din cauza lui am avut in vara aceea si o restanta ( a doua in toata facultatea). El invata acasa, in Urziceni si venise la examen. Eu trebuia sa recapitulez in acea zi, insa el venise si ne-am plimbat pana pe intuneric, asa ca n-am mai repetat.
    La examen am scris pe ciorna, insa, nefiind sigura si nevrand sa ma blamez, am zis ca vin in toamna. Era examen la materia Decanului… la care in iarna numai eu cu un coleg luasem… din toata seria Extractiva. Acum il suplinea alt profesor care stia asta si nu putea crede ce-i spun… de aceea mi-a luat ciorna si mi-a zis ca totul este corect… insa eu ma hotarasem sa renunt… si numai pe drum mi-am dat seama, ce prostie am facut. Insa era prea tarziu.
    Dobi avea si el restanta si ne programasem… cand l-am vizitat… sa ne vedem. Deci vin la facultate… si era ca mort… Plictisit… cica obosit… si… si pleaca repede acasa… iar eu cred ca asa este… Saracul!
    Vine ziua sa inceapa scoala… deci asteptam ca vitele langa camin, 6 ore, sa ne luam cheia camerei si administratoarea imi zice: locul meu este dat… ca doar am scris ca m-am maritat cu Dobi si deci ne ducem la familisti. A fost prima oara cand am ridicat tonul… si am avut si o presimtire!… Sigur am primit pe loc cheia!
    Acum astept… 1zi…2…3…4 zile… crezand ca DOBI, care pe 21 Septembrie ziua are… vine mai tarziu.  Anton Elena (Nuti) ma vede si intreaba… Mari, nu te duci cu Bibi la plimbare, este asa de frumos afara… CUM?… Zic eu… pana acum nu m-a cautat… am crezut ca vine mai tarziu!…
    NU!… ESTE VENIT DE ZILE!
Na, atunci … Ce mi-am amintit de ce a zis maica-mea!… Si-l caut… Ca in fine sa aud ADEVARUL!
    Nu ma ia………….. Nu ma iubeste………… Marita-te, Maria!…… Sa ramanem prieteni si daca ceva imi lipseste… DOAR stii ce… imi sta la dispozitie… DE CE NU?
    INSA nici cea mai mica explicatie… in nici o directie… nu este pregatit, sau dispus sa imi dea… Mai si zice ca … „daca cu tarate te amesteci te mananca porcii”… si NICI MACAR ASTA nu explica!… La care, desígur ca i-am tras una…
    Era Joia. La sfarsitul saptamanii m-am dus acasa… cred ca mai mult veneam decat ma duceam insa nu aveam de ales. Cum am zis, maica-mea era deja intarita si nu mi-a facut viata mai grea decat si asa o aveam.
    In saptamana urmatoare ma cheama Decanul sa-mi spuna ca stie ce mi s-a intamplat, caci maica-mea isi face griji din cauza mea ca-mi fac ceva… SIGUR! Ce mi-as mai fi facut de as fi stiut cum!… Toti ANII ma intreb, DE CE N-AM facut-o?… In fine, il asigur pe Decan ca n-o sa-mi fac nimic insa sa-mi zica intreprinderea unde lucreaza tatal lui Dobi ( de Ploiesti stiam de la Bou)…
Intre timp se aflase si ca ma-sa este o curva. Are 3 copii cu 3 barbati si nu poate lasa nici una nealbita… Asa sursa!… Deci nu aveai cu cine vorbi, iar eu nu mai vroiam sa stiu nimic de el… STOMACUL imi era in gat si de atunci il simt tot acolo.
    Deci, l-am vizitat pe tac-sau sa-i spun ce fiu are… caci eram sigura ca-l inmojmondesc si nu stie. Singur a zis ca a vazut ca s-ar fi intamplat ceva, dar nu stie ce. I-am zis de la inceput, sa nu aiba teama… Nu vreau sa ma insoare Boul… vreau numai sa fiu sigura ca el stie ADEVARUL. (Inainte de a vorbi cu taica-sau la servici, fusesem la Urziceni, sa vad daca nu este acasa si ma-sa belmejeste ceva din care numai NU ACEPT pot intelege. Nu pot destul de repede pleca, caci ma lamurisem ce poate!… Ce sa fi avut sa-i spun unei curve despre care din primele zile mi-am facut o idee?).
    Apoi, imediat ce m-am intors de la Ploiesti, l-am cautat pe Dobi in camin, sa-i spun ce am facut… Nu parea prea „infricosat”… chiar m-a intrebat daca-l mai iubesc cu toate astea… ceea ce desigur am afirmat, caci era asa… si m-a condus pentru ultima oara la camin. Pe drumul asta… caci eram preocupata cum sa trec peste astea, stiind ca vin atatea examene… intr-o secunda am stiut: Nu ma mai intereseaza ce zice ASTA!…
    A doua zi m-a cautat… deci m-a chemat la Receptie… Mihaela Barbu, pe care tot din Liceu o cunosc, m-a chemat. Mi-am zis: daca acuma merg la asta, nu mai scap. Asa ca am zis ca nu vin si sa nu ma mai caute!… Nu uit cum Mihaela a venit inapoi sa-mi spuna ce fata de prost a facut… Nu i-a venit sa creada ca am zis asa… Vorba cu vorba: „Chiar asa a zis?”…
    Mihaela mi-a zis chiar „bravo” si ca si alte fete… Caci doar stia tot caminul… zic la fel si ca nu ar fi crezut ca fac asa ceva… Ce a meritat CACAT!
    Nu l-am mai vazut decat cand sa plecam acasa… dupa Repartitii. In tramvai… Trec pe langa prietenul lui si zicem la revedere. Pe langa el trebuie sa trec caci nu am incotro si se uita ca VITELUL si gandesc: Ce BOTNITA i-au pasat!… Dar asta merita BOUL!
    Intre timp, aflasem de la una Viviana… care-mi zice ca nu ma putuse suferi din cauza ca i-am luat gagicul CURVEI… Caci Doar SIGUR AU FOST IMPREUNA!

CUM SA NU???

    … Si acum… DUPA toate… n-ai crede ca ASTA a fost… „hai sa-mi bat joc de asta”!?
    Si despre ce a insemnat si inseamna asta pentru mine… nu iti mai spun ca dureaza prea mult!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: